Zi de onomastică pentru toți

Zi de onomastică pentru toți. Această duminică, prima după Rusalii pentru ortodocși și greco-catolici, este o duminică închinată generic tuturor sfinţilor, echivalentul sărbătorii Tuturor Sfinților din calendarul apusean (1 noiembrie). Este ziua în care au onomastica toți cei ale căror nume nu apar distinct în calendar.

Duminica Tuturor Sfinților este o sărbătoare pentru pomenirea tuturor sfinţilor trecuţi în calendare şi în sinaxare, „care s-au proslăvit de Dumnezeu din iubirea Sa atotcuprinzătoare”. Este o sărbătoare comună a tuturor sfinţilor care s-au pierdut în negura veacurilor, s-au uitat sau ale căror nume au rămas necunoscute. Denumirea „tuturor sfinţilor” se află şi în Sfânta Scriptură: 

„Şi a venit un alt înger şi a stat la altar, având cădelniţă de aur, şi i s-a dat lui tămâie multă, ca s-o aducă împreună cu rugăciunile tuturor sfinţilor pe altarul de aur dinaintea tronului. Şi fumul tămâiei s-a suit, din mâna îngerului, înaintea lui Dumnezeu, împreună cu rugăciunile sfinţilor”. (Apocalipsa 8:3-4).

Zi de onomastică pentru toți. Biserica Ortodoxă închină fiecare zi pomenirii unuia sau mai multor sfinți, cei mai importanți fiind cinstiți mai aparte, iar sărbătoarea lor fiind însemnată cu cruce roșie sau neagră în calendar. Pentru că o mare parte din sfinți și cuvioși au rămas necunoscuți, nefiind trecuți în vechile sinaxare și martirologii creștine,

Biserica Ortodoxă și cea Greco-Catolică au rânduit ca, o dată pe an, prima Duminică după Rusalii să fie închinată în cinstea tuturor sfinților, cunoscuți și necunoscuți, de la Hristos până astăzi. Astfel, fiind o prăznuire de „toți Sfinții”, Duminica aceasta este, într-un fel, ziua de nume a fiecăruia din noi și, mai ales, în Duminica Tuturor Sfinților au onomastica toți creștinii ortodocși ale căror nume nu apar în nici o zi a calendarului religios, de exemplu Aurel, Dragoș,  Alina, Silviu, Silvia, Olivia ș.a.

Această sărbătoare a fost introdusă mai întâi în Antiohia, în secolul al IV-lea, apoi în Apus în anul 608, unde a fost sărbătorită mai întâi la 13 mai, iar mai târziu a fost mutată la 1 noiembrie (aşa cum se sărbătoreşte în Biserica Romano-Catolică până astăzi, ca Sărbătoarea Sfinţilor, în 2 noiembrie fiind Ziua Morților, confuzia născându-se din faptul că Ziua Morților începe cu priveghere din ajun). În Biserica Ortodoxă această pomenire, a sfinţilor de pretutindeni şi din toate timpurile, se face în prima duminică după Rusalii.

La Sf. Liturghie din această zi, pericopa evanghelică este din Evanghelia după Matei, care vorbeşte despre datoria fiecărui creștin de a-și mărturisi credinţa, aşa cum sfinţii au mărturisit-o cu viaţa şi chiar moartea lor.