Vremea de azi ne arată cum va fi iarna / Două zile de la hram la biserica din Tractorul

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, este sărbătorit în 26 octombrie de ortodocşi şi catolici. Sfântul Dumitru, cum e cunoscut în tradiţia populară românească, este considerat patronul păstorilor sau cel care desfrunzeşte codrul şi usucă toate plantele.

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie a trăit în timpul împăraţilor Diocleţian (284-305) şi Maximian (286-305). Vrând să reformeze viaţa religioasă, cei doi împăraţi au întărit cultul lui Jupiter şi al celorlalţi zei din panteonul roman, declanşând o cumplită prigoană la adresa creştinilor. După moartea tatălui, moştenitor nu numai al multor averi, Dimitrie a fost numit în locul acestuia guvernator al Tesalonicului, dovedind excelente calităţi de conducător. Mai târziu, împăratul Maximian a aflat că Dimitrie este creştin, lucru care l-a mâniat foarte tare. Drept urmare, întorcându-se biruitor dintr-un război cu sciţii, Maximian a poruncit să se facă serbări în fiecare cetate, în cinstea zeilor. Cum nu şi-a ascuns credinţa creştină şi nici nu a vrut să se lepede de ea, refuzând să organizeze serbările păgâne, Dimitrie a fost întemniţat la scurt timp. În acele vremuri, creştinii erau ucişi în aşa-zisele „jocuri” romane, în fapt nişte spectacole sângeroase în care cei ce-l mărturiseau pe Hristos erau aruncaţi fiarelor sălbatice sau puşi să se lupte cu gladiatori profesionişti, bine antrenaţi. De obicei, creştinii erau victime sigure, spre distracţia crudă a romanilor.
Venit la Tesalonic, împăratul l-a întrebat pe Dimitrie dacă sunt adevărate cele auzite despre el. Dimitrie a mărturisit cu îndrăzneală că este creştin şi a defăimat închinarea păgânească. Pedeapsa împăratului a fost maximă: Dimitrie a fost închis în temniţă şi ucis cu suliţa. Văzându-i pe atacatori, sfântul a ridicat mâna dreaptă, astfel că prima suliţă l-a lovit sub coaste, în acelaşi loc unde fusese străpuns şi Iisus pe cruce. În loc de sânge, din rănile sfântului a curs mir tămăduitor, de aici supranumele. Potrivit istoricilor, martiriul Sfântului Dimitrie a avut loc la Sirmium, pe teritoriul de astăzi al Serbiei. Moaştele sale au fost aduse pe 26 octombrie 413 la Tesalonic, unde au rămas până astăzi, săvârşind multe minuni şi miraculoase vindecări.

Datini şi superstiţii

În credinţa populară, anul este împărţit în două anotimpuri: vară şi iarnă. Dacă Sfântul Gheorghe, Sângiorz, „încuie” iarna şi înfrunzeşte întreaga natură, Sfântul Dumitru îi ia cheile din mână, desfrunzeşte codrul şi usucă toate plantele. Există credinţa că, în ziua Sf. Dumitru, căldura intră în pământ şi gerul începe să-şi arate colţii. În ajunul sărbătorii Sfântului Dumitru, se aprind focuri, peste care sar copiii, pentru a fi sănătoşi tot anul. Focul are şi menirea de a alunga fiarele şi de a încălzi morţii. După ce focul este stins, ţăranii aruncă un cărbune în grădină, pentru ca aceasta să primească putere de a rodi. Sfântul Dumitru este considerat şi patronul păstorilor, ziua lui fiind aceea în care, spune tradiţia, ciobanii află cum va fi iarna. Aceştia îşi aşază cojocul în mijlocul oilor şi aşteaptă să vadă ce oaie se va aşeza pe el. Dacă se va culca o oaie neagră, iarna va fi bună, iar dacă se va culca o oaie albă, anotimpul rece va fi aspru. Un alt mod de a afla cum va fi iarna este acela de a urmări mersul oilor în dimineaţa sărbătorii Sf. Dumitru. Astfel, dacă dimineaţa se va trezi mai întâi o oaie albă, care va pleca spre sud, iarna va fi grea. Dacă se va trezi o oaie neagră şi va pleca spre nord, iarna va fi uşoară.
Ziua Sfântului Dumitru era, pe vremuri, şi o zi a soroacelor. Se terminau învoielile încheiate între stăpânii oilor şi ciobani la San-George, de unde şi zicerea că „la Sângeorge se încaieră câinii, iar la Sâmedru se sfădesc stăpânii”.
Tot de Sfântul Dumitru, se tocmeau servitorii pentru diverse treburi şi se stricau stânele. Ţăranii tund coama cailor până la trei ani, ca să aibă păr frumos.

Sf. Dimitrie cel Nou Basarabov, ocrotitorul Bucureştilor

După sărbătoarea Marelui Mucenic, pe 27 octombrie este celebrat Sfântului Dimitrie cel Nou sau Sfântul Dimitrie Basarabov, ocrotitorul Bucureştilor, ale cărui moaşte, considerate a fi făcătoare de minuni, sunt păstrate în Catedrala Patriarhală. Sărbătoarea Sfântului Dimitrie cel Nou adună, timp de trei zile, mii de pelerini pe Dealul Patriarhiei din Capitală, care vin să atingă raclele cu moaştele Sfinţilor şi bucata din Crucea Sfântă. Doar că și în acest an pelerinajul are loc în condiții speciale, impuse de pandemie. Desemnat, în 1774, ca protector al Cetăţii lui Bucur, Sf Dimitrie Basarabov a trăit în secolul al XIII-lea sau al XIV-lea, născându-se în satul Basarabi (n.r. – Basarabov, în Bulgaria de azi, la 80 km de Bucureşti), la sud de Dunăre, din părinţi ortodocşi de origine vlahă. În copilărie, mergea cu vitele la păşune. Legenda povesteşte că într-una dintre zile, din neatenţie, a călcat peste un cuib de păsări, omorând toţi puii din el. Îndurerat de întâmplare, se spune că şi-a pedepsit piciorul vinovat, mergând cu el desculţ, vreme de trei ani, prin arşiţă, ploaie ori viscol. Bunătatea, smerenia şi iubirea faţă de Dumnezeu şi tot ce e viu i-au caracterizat viaţa. Nu se ştie exact nici când a intrat în mănăstire, nici când a trecut la cele veşnice. Se povesteşte însă că, simţindu-şi sfârşitul aproape, Dimitrie s-ar fi întors pe valea râului Lom, unde se născuse, şi s-a aşezat între două dale de piatră, ca într-un sicriu, aluviunile acoperindu-i trupul pieritor. După aproape 30 de ani, au început întâmplările minunate. O fetiţă bolnavă de epilepsie l-a visat pe Dimitrie, care i-a promis că o va vindeca, dacă părinţii ei îi vor scoate trupul din prundişul ce-i acoperise rămăşiţele pământeşti. Ceea ce s-a şi întâmplat, după ce oamenii i-au descoperit corpul neputrezit, moaştele sfântului fiind aduse în biserica din Basarabi.

„La mulți ani!” pentru peste 5.500 de brașoveni

Lăcaşul de cult din Tractorul îşi sărbătoreşte astăzi și mâine zilele de hram: Sf. Dimitrie Izvorâtorul de Mir şi Cuviosul Dimitrie Basarabov sau Dimitrie cel Nou.
Potrivit datelor oferite de Direcţia Judeţeană Comunitară de Evidenţă a Persoanelor (DJCEP) Braşov, 5.518 braşoveni îşi serbează onomastica în aceste zile. În judeţul Braşov sunt 359 femei care poartă prenumele de Dumitra, Dumitriţa, Dumitrela, Dumitriţa, Dumitrica, Dumitrana şi 5.159 bărbaţi cu prenumele Dumitru, Dimitrie, Dumitrel, Dumitrache, Dumitriţă şi Mitică.

Tuturor le urăm ani mulți cu sănătate!