VORBĂRIE. Autostrada Comarnic – Brașov a intrat în faza de amânare a… amânării

Ministerul Transporturilor a anunțat că „Autostrada Comarnic – Brașov este necesară, însă a fost catalogată în urma dezbaterilor ca fiind greu de suportat de bugetul țării”.

Termenul privind luarea unei decizii în cazul autostrăzii Comarnic-Brașov, pe care statul încearcă pentru a treia oară în ultimul deceniu să o construiască în concesiune, a fost prelungit până în aprilie, deși premierul Victor Ponta și ministrul transporturilor Ioan Rus au anunțat în urmă cu o lună că decizia privind soarta acestei șosele va fi comunicată pe 15 februarie (adică ieri).

„La solicitarea Premierului Victor Ponta, Ministerul Transporturilor urma să prezinte situația și decizia cu privire la realizarea Autostrăzii Comarnic – Brașov până în 15 februarie 2015. Acest subiect a fost supus dezbaterii publice, mass-mediei, Parlamentului, societății civile și analizelor din partea partidelor politice și asociațiilor profesionale. În urma acestora, au fost exprimate sute de poziții divergente”, a anunțat un comunicat al Ministerului Transporturilor, emis cu o zi înainte de data stabilită pentru a fi dat un verdict asupra acestei investiții. 

„Autostrada Comarnic – Brașov este necesară, însă a fost catalogată în urma dezbaterilor ca fiind greu de suportat de bugetul țării”, spune ministerul. În acest context, au fost inițiate discuții între reprezentanții MT, CNADNR și ai consorțiului câștigător.

La începutul anului 2014, CNADNR a încheiat un memorandum cu consorțiul format din Vinci-Strabag-Aktor prin care se prevede concesiune de lucrări publice pentru proiectarea, construcția, finanțarea, operarea și întreținerea autostrăzii Comarnic-Brașov. Durata contractului de concesiune este de 30 de ani, din care 4 ani construcție și 26 de ani operare și întreținere. Lungimea autostrăzii 53,22 km. Valoarea estimată pentru lucrările de proiectare și construcție – 1,828 mld. Euro (fără TVA). „Am discutat cu consorțiul și, în varianta în care vom reuși să restructurăm proiectul și să găsim un model financiar mai eficient în raport cu bugetul țării, pe care să-l aducem într-o zona în care pot participa și alte instituții financiare internaționale (BEI, BERD, IFC – cu care Ministerul Transporturilor are programate discuții pe această tema) și dacă vom avea și o poziție favorabilă și din partea Eurostat, deci dacă găsim o astfel de variantă, care să fie acceptată de toată lumea, mergem mai departe. Dacă nu, și se mențin datele actuale, va trebui să găsim o altă construcție a acestui proiect. Pe aceste coordonate ale restructurării proiectului continuăm până în luna aprilie discuțiile cu partenerii din consorțiul Vinci-Strabag-Aktor”, a declarat ministrul transporturilor Ioan Rus, într-un comunicat de presă.

Statul trebuia să anunțe ieri dacă va merge înainte cu a treia încercare de a construi în concesiune această autostradă, în contextul în care a anunțat de mai bine de un an cei trei investitori privați care ar trebui să construiască această șosea – francezii de la Vinci, austriecii de la Strabag și grecii de la Aktor. 

Va mai candida Ponta?

Președintele PSD, premierul Victor Ponta a susținut în data de 19 februarie 2013 că nu va mai candida la următoarele alegeri parlamentare, în 2016, dacă autostrada Comarnic-Brașov nu va fi executată până la acel moment. „Pe 28 februarie se anunță precalificarea probabil pentru București-Brașov, nu e Comarnic-Brașov. Dacă nu este gata până în 2016, nu mai candidez. Am un fix cu Comarnic-Brașov și cu Pitești-Craiova”, a spus în februarie 2013 Victor Ponta.

Nici până acum nu este clar dacă contractul va fi semnat sau dacă finanțarea privată pentru realizarea acestui tronson va fi găsită. În total, autostrada va scoate din buzunarul statului român circa 8,5 mld. euro în perioada de 30 de ani de concesiune, potrivit modelului financiar prezentat de guvern în urmă cu o lună.

Soluția liberalilor

Deputatul PNL Alexandru Nazare consideră că tergiversarea concesiunii Comarnic-Brașov este doar o tentativă de a ascunde eșecul și a pasa responsabilitatea guvernului.

„Premierul Ponta ne tot amenință periodic că autostrada Comarnic-Brașov e ca și făcută, ba că e gata în 2016 ori el nu mai candidează, ba că stau să înceapă lucrările, ba că e gata proiectul. Cred că e evident pentru toată lumea însă că din 2016 premierul Ponta ar trebui să dispară din viața politică pentru că autostrada Comarnic-Brașov nu va fi gata. Anunțul ministrului Rus că va continua discuțiile până în aprilie nu face decât să tergiverseze o piesă cu final așteptat. Niciun finanțator serios nu vine să investească într-un proiect cu studiul de fezabilitate expirat, fără acord de mediu și cu o valoare incertă”, a declarat Alexandru Năzare.

Deputatul PNL atrage atenția și asupra faptului că Guvernul nu valorifică oportunitatea oferită din perspectiva financiară 2014-2020 de a finanța proiectele de investiții și din fonduri europene și din fonduri private prin instrumente financiare. „Comisia Europeană încurajează statele membre să maximizeze impactul fondurilor europene prin îmbinarea cu fonduri private. Au fost astfel de exemple de succes în mai multe state europene: linie feroviară de mare viteză în Portugalia, autostrăzi în Grecia, terminal multimodal în Belgia, infrastructură broadband în Franța și multe altele. Pentru România această soluție ar putea fi aplicată pentru autostrada Comarnic-Brașov care este pe rețeaua TEN-T și deci poate fi eligibilă pentru fonduri europene, dar este și atractivă pentru investitorii privați datorită valorilor de trafic. Decât să plătim peste 8 miliarde pentru o concesiune prost făcută, mai bine ar lua guvernul asistența celor de la BEI pentru a realiza cu adevărat un proiect viabil economic, finanțat și cu fonduri europene”, a concluzionat Alexandru Năzare.

Comarnic-Brașov apare în Master Planul General de Transport, documentul care stabilește obiectivele de infrastructură de transport ale României până în 2030, ca fiind un tronson al autostrăzii Ploiești-Comarnic-Brașov (105 kilometri), al cărei cost este estimat la 1,3 miliarde de euro. Totodată, în cea mai recentă variantă a Master Planului, această autostradă apare ca urmând a fi construită în parteneriat public-privat.