[ViDEO] BRAŞOV. Sindicaliştii Cartel Alfa ies în stradă şi îi cheamă alături pe salariaţii ameninţaţi de sărăcire

Intenţia Guvernului de a muta contribuţiile sociale de la angajator la angajat, ceea ce va duce la micşorarea venitului net al salariaţilor, dar şi tertipurile Executivului de a lăsa mişcarea sindicală fără reprezentativitate, astfel încât nu mai are cine apăra drepturile angajaţilor, îi scoate pe sindicaliştii de la CNS Cartel Alfa în stradă. Ei le cer salariaţilor, care sunt ameninţaţi cu toţii de accentuarea sărăcirii prin noile măsuri anunţate de guvernanţi, să li se alăture la proteste. 

Preşedintele Cartel „Alfa” filiala Braşov, Fănică Gabor, a declarat că au fost demarate de astăzi acţiunile de protest, care vor dura toată săptămâna, în fiecare zi fiind programate alte judeţe, marţi, când e Braşovul, fiind şi Bacău, Călăraşi, Caraş-Severin, Satu Mare, Vrancea, având ca revendicări principale: blocarea transferului taxelor sociale ale angajatorului către angajaţi, aşa cum şi-a anunţat intenţia Guvernul, respectiv modificarea Legii nr. 62/2011, Legea dialogului docial, pentru deblocarea negocierii şi încheierii contractelor colective de muncă la toate nivelurile, plecând de la varianta comună a celor cinci confederaţii sindicale înaintată Guvernului. „Propunerea guvernului de transfer al taxelor sociale de la angajator la angajat reprezintă un experiment singular, ale cărui consecințe negative vor fi, din nou, suportate exclusiv de lucrători. Plata contribuțiilor sociale exclusiv de către angajat nu este aplicată în nici o țară UE. Dimpotrivă, în cele mai multe țări, cota suportată de angajator este mai mare decât cea plătită de lucrători. Media UE este de 23,57% contribuții angajatori, 13,35% contribuții angajat, deoarece companiile au și o răspundere socială. Această distribuție – în baza principiilor solidarității, responsabilității sociale, echității, statuate de convențiile Organizţaiei Internaţionale a Municii și de tratatele și reglementările UE –  asigură o repartizare echitabilă a creșterii economice între capital și lucrători. Transferul integral al contribuțiilor în sarcina lucrătorului va debalansa acest echilibru si va pune o presiune nejustificată pe umerii angajaților. Astăzi, angajatul plătește contribuții sociale 16,5% și impozit pe salariu – 16%. De la 1 ianuarie 2018 salariatul va plăti contribuții sociale – 35% și impozit pe salariu 10%. Angajatorul plătește azi contribuții sociale – 22,75%, de la 1 ianuarie 2018 va plăti – 0%”, a explicat Gabor.

Sindicaliştii spun că principalele efecte negative suportate de lucrători în cazul în care acest transfer va fi legiferat sunt scăderea veniturilor nete din muncă, eliminarea răspunderii sociale a angajatorilor, prin eliminarea contribuției pentru accidente de muncă și boli profesionale, a celei pentru concedii medicale şi a celei pentru creanțe salariale, desființarea fondului de șomaj şi scăderea sustenabilității sistemului public de pensii. Scăderea drastică a valorilor contribuțiilor la pilonul I de pensii (de la 31,3% în 2008 ajunge la numai 18,3% din total contribuții). „Considerăm că această soluție originală a guvernului va da peste cap întreaga piață a muncii, cu consecințe deosebit de grave prin creșterea presiunii fiscale pe lucrător, instabilitate financiară la nivelul bugetului de stat prin scăderea drastică a veniturilor la buget și prin alocarea suplimentară de la buget pentru unele cheltuieli sociale de care îi degrevează pe angajatori”, mai spune liderul sindical.

El consideră la fel de aberantă ideea guvernanţilor de a impune prin lege companiilor private ca salariile brute să fie majorate pentru a acoperi scăderea venitului net. „Nu există un mecanism juridic care să oblige angajatorii să includă în salariul brut al angajatului taxele sociale care erau anterior în sarcina angajatorului. Contractul individual de muncă este un contract de drept privat în care nu poate interveni nimeni, nu ar fi constituţional. Pe lângă reducerea venitului net, transferul va împiedica salariatul să beneficieze de facilități fiscale care îi sunt destinate, cum ar fi reducerea impozitului pe salariu de la 16% la 10% sau reducerea cotei de contribuții sociale cu 4,25%. Spre exemplu, la un salariu brut de 2.600 lei, salariatul va pierde până la 302 lei, adică o reducere nominală cu aproximativ 17% a salariului net. În sistemul bugetar, creșterea de 25% de la 1 ianuarie 2018, reprezintă, în condițiile acestui transfer, doar 4,26%”, a mai afirmat Fănică Gabor.

Inegalitățile sociale din România, la cotele cele mai ridicate din Europa

În ceea ce priveşte cealaltă revendicare pentru care ies în stradă, modificarea legii 62/2011, Legea dialogului social, pentru deblocarea negocierii și încheierii contractelor colective de muncă la toate nivelurile, plecând de la varianta comună a celor 5 confederații sindicale înaintată guvernului, sindicaliştii spun că efectele negative ale modificării legislației prin desființarea negocierii colective la nivel superior și restrângerea dreptului la acțiune colectivă au condus la accentuarea inegalităților sociale în România, la cotele cele mai ridicate din Europa. „Astfel, în cei 7 ani de la intrarea în vigoare a condiționărilor abuzive din Legea dialogului social, nu s-a mai putut negocia nici un contract colectiv de muncă la nivel de sector, iar la nivel de companie, din cele aproximativ 14.000 de contracte semnate, marea majoritate – peste 85% – sunt semnate de reprezentanții salariaților, de cele mai multe ori desemnați de însuși managementul companiei, astfel încât valoarea prevederilor în beneficiul lucrătorilor în aceste negocieri de fațadă este minimă. Efectele sunt vizibile și au stârnit îngrijorarea instituțiilor internaționale, precum Organizația Internațională a Muncii sau Comisia Europeană. Numărul lucrătorilor pe salariul minim a crescut exponențial în cei 7 ani (de la 8% în 2011 la peste 30% în prezent), migrația forței de muncă a atins cote alarmante, cu un deficit major de forță de muncă calificată, iar fenomenul muncii nedeclarate a luat amploare”, afirmă liderii Cartel Alfa.

Cea mai mare rată de lucrători săraci

Mai mult decât atât, prevederile acestei legi restricționează dreptul constituțional la asociere colectivă pentru peste 1 milion de lucrători, angajați în cele circa 470.000 întreprinderi care au sub 15 angajați (pragul minim impus de lege pentru constituirea unui sindicat). „Erodarea capacității de negociere a lucrătorilor are drept consecință directă pauperizarea lucrătorilor. Venitul anual disponibil per capita plasează România pe ultimul loc în Europa, la o distanță greu de recuperat în următorii ani: 25,9% față de țările UE 15, dar și 61,1% față de țările UE 8, conform datelor Eurostat pentru 2015. Mai mult decât atât, avem de departe cea mai mare rată de lucrători săraci înregistrată în UE (19%, în timp ce media UE a acestui indicator este de 9%) care, deși sunt încadrați în muncă și au un venit, nu câștigă suficient pentru a-și asigura condițiile minime de trai”, au subliniat sindicaliştii.