[ViDEO] BRAŞOV. Proiectul Aeroportului în primele opt luni de mandat ale lui Adrian Veştea

Din dorinţa de a informa periodic cetățenii asupra demersurilor efectuate pentru construirea Aeroportului Brașov-Ghimbav, președintele Consiliului Județean, Adrian-Ioan Veștea (video), a prezentat, astăzi, într-o conferinţă de presă, o cronologie a etapelor parcurse în cadrul acestui proiect (obiectiv care, alături de un spital regional, reprezintă prioritățile mandatului său) în lunile care au trecut de la preluarea conducerii administraţiei judeţene. „Am făcut o promisiune pe care o respect, aceea de a considera prioritate Aeroportul şi de a face tot ce îmi stă în putinţă, să nu pierdem nici măcar un minut, ca până la finele mandatului pe care l-am preluat anul trecut să fie realizat. Nu aş fi vrut să reiau aceste afirmaţii, dar există fel de fel de voci care ne acuză. Le-am promis cetăţenilor judeţului Braşov că îi voi ţine la curent cu tot ceea ce se întâmplă legat de cea mai importantă investiţie a Consiliului Judeţean. Nu aş fi avut nici o noutate de comunicat faţă de săptămâna trecută, dar cum spuneam este bine să clarificăm lucrurile, să se înţeleagă că nu mai putem acţiona instinctual, după cum crede unul sau altul de cuviinţă, după cum i se pare, avem nişte proceduri de urmat şi de respectat”, a punctat Adrian Veştea.

24 august 2016 – La inițiativa președintelui Consiliului Județean Brașov, Adrian-Ioan Veștea, au fost reluate demersurile parlamentare pentru adoptarea actului normativ care să reglementeze situația juridică a terenului Aeroportului Brașov – Ghimbav.
 
20 septembrie 2016 – Proiectul Legii Aeroportului a fost aprobat în Senat.
 
18 octombrie 2016 – Legea Aeroportului a fost adoptată de Camera Deputaților cu unanimitate de voturi.
 
17 noiembrie 2016 – Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat Decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2007 privind transmiterea unei suprafeţe de teren din domeniul public al statului şi din administrarea Institutului Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov, judeţul Braşov, în domeniul public al judeţului Braşov şi în administrarea Consiliului Judeţean Braşov, pentru realizarea obiectivului „Aeroport Internaţional Braşov-Ghimbav”.
 
6 decembrie 2016 – Situația juridică fiind astfel reglementată, plenul CJ Brașov a aprobat indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Aeroport Internațional Brașov – Ghimbav” – etapa a III-a, respectiv „Extinderea suprafețelor de mișcare aeroportuare, echiparea suprafețelor de mișcare cu instalații de balizaj, extinderea rețelelor de canalizare pluvială și drenaj, clădiri operaționale aeroportuare”.  
Potrivit devizului general întocmit de SC IPTANA SA în cadrul reactualizării studiului de fezabilitate pentru etapa a III-a de realizare a Aeroportului Internațional Brșaov – Ghimbav”, valoarea investiției (fără TVA) este de 47.921.330 euro, din care construcții + montaj totalizează 31.212.730 euro. Valoarea investiției cu tot cu TVA este de 57.505.600 euro.
Potrivit documentației menționate, se vor realiza următoarele obiective:
– terminal pasageri (3600 mp)
– clădire energetică
– remiza PSI
– posturi control acces
– gospodărie de apă
– turn de control
– parcare auto și drum acces terminal (163 locuri de parcare pentru autoturisme și 7 locuri – pentru autocare/autobuze)
– drum tehnologic perimetral și accese la echipamente de radionavigație
– drumuri tehnologice interioare
– post trafo turn de control
– împrejmuiri și porți
– rețele interioare în aeroport
– stație epurare Monobloc
– casete b.a. Beselcin
– deviere canal colector Beselcin
– casiu nord + sud – pistă
– cale de rulare Alfa (lățime portantă: 23 m; acostamente: 2 x 7,5 m)
– platformă parcare aeronave
– balizaj – construcții și instalații
– amenajare protecții cămine canalizație balizaj
– canalizare pluvială pa pista de decolare-aterizare și amenajări de protecție la acostamente conform normelor EASA
– amenajare de protecție la cămine canalizare pluvială
– amenajare bandă pistă conform normelor EASA
– platforme antisuflu.
 
22 februarie 2017 – Consiliul Județean Brașov a lansat licitația deschisă pentru realizarea Proiectului tehnic pentru Cale de rulare Alfa, platforma de îmbarcare-debarcare şi extinderea reţelelor de canalizare şi drenaj aferente pistei de decolare-aterizare. Valoare estimată: 856.473 lei fără TVA. Ofertele pot fi depuse până în 24 aprilie 2017.
Președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian-Ioan Veștea, a precizat că în bugetul județului pe 2017 vor fi alocate 10 milioane de euro exclusiv pentru lucrările la aeroport.
 
Despre studiul de fundamentare pentru realizarea aeroportului

Un obiectiv de tip „Aeroport Internațional” constituie o investiție strategică de care depinde dezvoltarea economică a întregii regiuni dar care, în cazuri majore, poate constitui și un element important în strategia de apărare națională. Din aceste considerente este de preferat ca un asemenea obiectiv să fie construit și deținut de către autoritatea publică de nivel local, regional sau național.
Așa cum s-a dovedit până în prezent, pentru aeroportul de la Brașov nici un guvern nu acordă fonduri, iar CJ Brașov nu are un buget suficient pentru definitivarea lui. Astfel se ajunge la varianta implicării unei entități private care să cofinanțeze, să construiască și ulterior să opereze aeroportul (pentru recuperarea investiției și obținerea unui profit). Pentru a demara orice fel de procedură de selecție a partenerului privat, trebuie realizat un studiu de fundamentare prevăzut de normativele în vigoare. Acest studiu ia în considerare elemente de studiu de trafic ținând cont de aeroporturile ce pot constitui competiție pentru noul obiectiv, ia în considerare elemente de analiză cost-beneficiu, ținând cont de aria de acoperire, potențialul de dezvoltare a componentelor de transport pasageri și mărfuri, elementele de risc local, regional, internațional și, bineînțeles, se bazează pe studiul de fezabilitate existent.
Studiul de fundamentare va lua în calcul mai multe variante de implicare a partenerului privat:
– concesiune – varianta în care partenerul privat preia integral riscurile, dar și beneficiile, plătind doar o redevență anuală autorității publice, și are decizie totală asupra operării aeroportului;
– parteneriat public-privat – varianta în care riscurile se distribuie între public și privat, fiecare parte co-participă la finalizarea obiectivului. Pentru această variantă este nevoie de o notificare la Comisia Europeană, pentru a evita cazurile de ajutor de stat. Operarea se va realiza printr-o companie de proiect constituită în mod special;
– o societate pe acțiuni deschisă entităților publice și private, dar care prezintă probleme în ceea ce privește aportul părților și necesită de asemenea notificare la CE.
 
Aspecte legale privind studiul de fundamentare, prevăzute de Legea nr. 100/2016 și HG nr. 867/2016

În orice situație în care o entitate contractantă intenționează să realizeze un proiect prin atribuirea unui contract pe termen lung care să cuprindă executarea de lucrări și operarea rezultatului lucrărilor, entitatea contractantă este obligată să elaboreze un studiu de fundamentare care va demonstra necesitatea și oportunitatea realizării proiectului în acest mod.
CJ va elabora studiul de fundamentare din care va rezulta cea mai bună formulă de realizare a aeroportului. Pe baza analizei economico-financiare, studiul va determina în ce măsură atribuirea contractului implică transferul unei părți semnificative a riscului de operare către operatorul economic. Dacă o parte semnificativă a riscului este transferată operatorului economic, contractul va fi considerat unul de concesiune, în caz contrar respectivul contract va fi considerat contract de achiziție publică  sau contract sectorial.
Studiul de fundamentare a deciziei de concesionare trebuie să cuprindă aspectele generale, fezabilitatea tehnică, fezabilitatea economică și financiară, aspectele de mediu, aspectele sociale și instituționale ale proiectului.
Studiul de fundamentare trebuie să evidențieze următoarele elemente principale care justifică din punct de vedere economic implementarea proiectului:
– gradul de suportabilitate a proiectului și comparația opțiunilor/ aranjamentelor contractuale alternative pentru implementarea proiectului;
– structura de distribuire a riscurilor pentru fiecare opțiune alternativă de implementare a proiectului;
– caracterizarea proiectului prin raportare la deficitul public și la datoria publică;
– finanțabilitatea proiectului;
– eficiența economică a proiectului.
Din studiul de fundamentare trebuie să rezulte în ce măsură  obligațiile care urmează să fie asumate de către partenerul public în temeiul contractului de parteneriat public-privat afectează limitele de datorie publică și deficit bugetar.
Un proiect este considerat finanțabil dacă structura sa tehnică, financiară și juridică permite, în condițiile pieței, atragerea unor credite și/sau a altor resurse financiare, în vederea asigurării finanțării proiectului pe toată durata de viață a acestuia.
Eficiența economică a proiectului este demonstrată prin întocmirea și includerea în cadrul studiului de fundamentare a unei analize cost-beneficiu.

„Ulterior elaborării studiului de fundamentare, plenul Consiliului Județean va putea decide în cunoștință de cauză, pentru a putea parcurge pașii următori, astfel încât la finalul acestui mandat Aeroportul Brașov-Ghimbav să devină realitate, așa cum ne-am angajat în fața cetățenilor”, a încheiat Adrian Veştea.

Citiţi şi:

BRAŞOV. Ecologiştii vor organizarea unei licitaţii internaţionale pentru finalizarea Aeroportului Ghimbav

BRAŞOV. Zâzanie în Consiliul Judeţean pe tema Aeroportului