[ViDEO] BRAŞOV. Pârloagă pe o cincime din terenurile agricole ale judeţului

Semnalul de alarmă a fost tras de prefectul judeţului Braşov, Ciprian Băncilă (video), în urma raportului pe care l-a prezentat astăzi, în şedinţa lunară a Colegiului Prefectural, directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură Judeţene (DAJ) Braşov, Călin Birăescu.

Potrivit acestuia, agricultura judeţului se face în cele peste 25.000 de gospodării private din judeţ, unde forţa de muncă este formată în cea mai mare parte din membrii familiilor tărăneşti, apelându-se şi la forţa de muncă din afara gospodăriei în perioada de recoltare a producţiei. Sectorul vegetal constituie componenta de bază a agriculturii judeţului, fiind „sursa produselor utilizate în alimentaţia umană, suport pentru producţia animalieră, sursa de produse destinate exportului, materie primă pentru industria alimentară, cât şi un factor care contribuie la crearea unui mediu ambiant natural plăcut”, a notat directorul DAJ în raport.

Culturile cu tradiţie pentru judeţul Braşov şi care găsesc condiţii pedo-climatice favorabile sunt: plantele furajere (ocupă 38,2 % din suprafaţa arabilă), cerealele păioase, care deţin cca. 27,7 % din suprafaţa arabilă a judeţului şi sunt bune premergătoare pentru culturile de bază, porumbul boabe (ocupă 8,3 % din suprafaţa arabilă), cartoful (care ocupă 7,2 % din suprafaţa arabilă) şi sfecla de zahăr (ocupă 2,5 % din suprafaţa arabilă). Celelalte culturi ocupă circa 16 % din suprafaţa arabilă existentă. „Din păcate, suprafeţele necultivate se menţin an de an la un nivel ridicat, reprezentând în acest an aproape 20% din arabil”, a citit din raport Birăescu, moment în care prefectul Ciprian Băncilă l-a întrebat cum stă judeţul la capitolul terenuri scoase din circuitul agricol. „Legea prevede clar că nu se pot scoate terenurile din circuitul agricol, dar sunt şi excepţii şi se pare că sunt tot mai multe”, a răspuns directorul DAJ Braşov.

„Mă îngrijorează această situaţie, fiindcă este evident că pe acele suprafeţe nelucrate se degradează solul. Dacă proprietarii lor nu le pot lucra, atunci ar trebui să le dea în arendă sau să intre într-o formă asociativă, astfel încât să fie cultivate. Şi scoaterea terenurile din circuitul agricol reprezintă o problemă, prin extinderea zonelor cu construcţii rezidenţiale. Asta se poate rezolva prin schimbări ale legislaţiei. Oamenii trebuie să conştientizeze că avem nevoie şi de hrană cultivată în mod tradiţional”, a declarat prefectul.