[ViDEO] BRAȘOV. De ce stau închise bastioanele și turnurile medievale

La această întrebare au încercat să afle un răspuns și reprezentanții Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR), Organizația Județeană Brașov, care ieri au susținut o conferință de presă, pentru arătat demersurile pe care le-au făcut pe lângă administrația Județului Brașov și Primăria Brașov pentru a obține în cele din urmă redeschiderea ansamblului fortificat al Brașovului, dat fiind potențialul turistic ridicat. Conferința a fost susținută de președintele Forumului German Brașov, Wittstock Wolfgang (video 2), consilier județean, și de colega sa de formațiune și de CJ, Caroline Fernolend (video1), care ocupă și funcția de președinte al Comisiei nr. 2 a Consiliului Județean Brașov – organizare și dezvoltare urbanistică și arhitectură.

Caroline Fernolend – care este și președinta Fundației Mihai Eminescu Trust, aflate 14 ani sub patronajul Prințului Charles, fundație cu preocupări de conservare și valorificare a patrimoniului la Viscri – a reamintit că a făcut o interpelare în ședința ordinară a CJ din 21 iunie 2017, prin care a solicitat clarificări privind situaţia juridică a cetăţii medievale a Braşovului (zidurile de apărare, turnurile şi bastioanele). La acea dată, președintele Consiliului Județean Adrian Veștea i-a cerut să depună și în formă scrisă, pentru a i se răspunde în același mod, lucru care s-a concretizat recent.

Răspunsul Consiliului Județean

„În conformitate cu Hotărârea Guvernului României nr. 972/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Braşov, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Braşov, Cetatea fortificată a Braşovului, Bastionul Ţesătorilor, Bastionul Frânghierilor, Bastionul Postăvarilor, Bastionul Cojocarilor, Turnul Alb, Turnul Negru sunt cuprinse în anexa nr.2 privind inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al municipiului Braşov. Menţionez că bunurile proprietate publică enumerate mai sus sunt cuprinse şi în Anexa nr.1 a Hotărârii Guvernului României nr.972/2002 cuprinzând inventarul bunurilor aparţinând domeniului public al judeţului Braşov. Urmându-se demersurile juridice pentru intabularea imobilelor, Consiliul Judeţean Braşov nu a putut finaliza înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate, Municipiul Braşov având drept de proprietate asupra terenurilor de sub aceste imobile. Construcţia urmând regimul juridic a terenului, prin efectul legilor proprietăţii, Oraşul/Municipiul Braşov şi-a înscris dreptul de proprietate în evidenţele de carte funciară. Conform extraselor de carte funciară, proprietarul acestor monumente istorice este Oraşul Braşov, domeniu public”, se arată în răspunsul elaborat de secretarul judeţului, Maria Dumbrăveanu. Mai mult, CJ Braşov nu poate prelua în administrare ceva pentru care Primăria Braşov este proprietar tabular, fiindcă cele două entităţi sunt „egale”: „Consiliul Judeţean Braşov nu are drept de administrare asupra imobilelor monument istoric care alcătuiesc sistemul de fortificaţii Cetatea Oraşului Braşov incinta fortificată şi nu poate dobândi acest drept având în vedere dispoziţiile Deciziei nr.1/2014 a Curţii Constituţionale a României, în conformitate cu care consiliile locale şi consiliile judeţene pot da în administrare bunuri din domeniul public al acestora regiilor autonome şi instituţiilor publice de sub autoritatea autorităţilor publice locale susmenţionate. Având în vedere că între Judeţul Braşov şi Municipiul Braşov, în condiţiile Legii nr.215/2001, nu există relaţii de subordonare şi numai relaţii de cooperare nu se poate pune problema dobândirii dreptului de administrare pentru Judeţul Braşov”.

Primăria să-și asume faptul că este proprietar

Concluzia celor doi ar fi că responsabilitatea pentru ansamblul fortificat revine Primăriei Braşov, dar potrivit Carolinei Fernolend, care a avut o întâlnire cu primarul George Scripcaru, edilul susţine că administrarea revine, totuşi, CJ.
Administraţia judeţeană ar fi interesată de concesiune, fiind iniţiată chiar o discuţie privind un schimb între autorităţi (Casa Sfatului contra Baza Olimpia şi Centrul Agrement). „Consiliul Judeţean Braşov îşi manifestă deschiderea pentru orice formă de colaborare pentru buna gestionare a imobilelor monument istoric iniţiate de Municipiul Braşov în calitate de proprietar tabular”, se mai arată în documentul emis de CJ.
Date fiind aceste precizări oficiale, și Wolfgang Wittstock consideră că Primăria Brașov trebuie să-și asume faptul că este proprietarul și să ia măsuri nu doar ca acestea să nu se degradeze, ci și să fie puse în valoare.