[ViDEO] BRAȘOV. „Concurs pentru directorii de școală trebuia, dar nu acum”

Anunțat ca o modalitate de a depolitiza unităţile şcolare, unde ani buni s-a discutat despre numirea directorilor unităţilor de şcoli din rândurile membrilor de partid sau ale simpatizanţilor celor aflaţi la conducere, concursul pentru directorii de şcoli este sursa sigură pentru declanșarea haosului înînvățământ. Acesta este avertismentul mai multor actuali directori, care susţin că un concurs în această perioadă va destabiliza buna desfăşurare a activităţii administrative şi va afecta actul didactic ulterior Asta pentru că organizarea concursului la începutul anului şcolar, când unităţile de învăţământ pun la punct regulamente, bugete, state de funcţii şi alte chestiuni administrative, nu le-a lăsat directorilor deja în funcţie timp suficient de pregătire pentru examen. Mai grav este că cei care pierd concursul ori nu se prezintă sunt obligați să se întoarcă la catedrele lor rezervate, care acum sunt ocupate de suplinitori, ceea ce înseamnă schimbări de profesori în timpul anului școlar.

Bibliografie inaccesibilă și ruptă de realitățile învățământului românesc

Dincolo de această obiecție, unul dintre directorii cu care am vorbit a comentat și cu privire la bibliografia de concurs, care, spune acesta, nu ar fi adaptată la realitățile și la viitorul relativ apropiat, în orizontul a cinci ani, al sistemului românesc de învăţământ. „Dacă ar fi fost o bibliografie normală, în care să ni se ceară legislaţia pe baza căreia ne desfăşurăm activitatea managerială, nu am fi avut o problemă, însă, avem ca exemple modelul neozeelandez ori cel britanic, total diferite de cel românesc”.
De aceeaşi părere este şi o altă directoare, care acuză și ea graba și momentul nepotrivit. „Era bine ca acest concurs să fi fost anunţat cu cel puţin şase luni în urmă. Anul trecut ne-au tot amânat, iar acum au venit cu această grabă de a organiza concursurile fără să se ia în calcul faptul că începutul anului şcolar presupune numeroase activităţi administrative coordonate de director”, a explicat profesoara. Ea  a semnalat faptul că trei dintre cărţile cuprinse în bibliografie nu se mai editează din 2015, aşa că acestea au fost greu de procurat (lucru semnalat și de sindicaliști, încă de la jumătatea lunii septembrie – video 2, Ligia Mara, lidera Sindicatului Învățământul Preuniversitar „Diaconul Coresi” Brașov). „Unul dintre titluri a ajuns săptămâna trecută în librării  Pentru restul am ajuns să căutăm printre colegi, să împrumutăm, să le scanăm, ca să ne pregătim pentru concurs”, a spus directoarea.
 
Depolitizare? Doi din cinci membri ai comisie au carnet de partid

Un alt director susţine că 90% nu va participa la acest concurs, chiar dacă s-a înscris. „Se vorbeşte despre «depolitizarea» învăţământului prin faimosul deja concurs pentru directori/directori adjuncţi. Depolitizare? Structura comisiei de concurs  din şcoală este: doi profesori, un reprezentant al Inspectoratului şi doi reprezentanţi ai Consiliului Local! Doi din cei cinci care au drept de vot au carnet de partid! În altă ordine de idei, se pune întrebarea: de ce sunt mulţi directori care se opun acestui concurs? Este fundamental greşit ceea ce se crede. Directorii nu se opun concursului, ci perioadei alese pentru examen şi heirupismului cu care este organizat”.

Părere împărtășită și de cei care trebuie să organizeze concursul, conducerea Inspectoratului Școlar al Județului (IȘJ) Brașov, în speță Ariana Bucur, șefa IȘJ Brașov, și Mirela Blemovici, inspector școlar general ajunct, președinta Comisiei județene de organizare. Ariana Bucur (video 1) crede că ar fi fost bine ca tot calendarul să fie decalat măcar cu o lună, astfel încât eventualele schimbări să se facă la sfârșitul semestrului I. „Fără îndoială că era nevoie de concurs pentru posturile de directori. Dar nu este cea mai fericită perioadă. Chiar dacă și noi am dat concursurile de inspector general și inspector general adjunct tot în plină activitate, îi înțeleg pe directori că le este greu și că sunt stresați suplimentar, acum, la început de an școlar. Poate că și bibliografia trebuia să fie alta, cu mai multe chestiuni de management școlar și de legislație specifică, dar eu cred că avem directori buni în județ, care vor trece cu brio concursul și nu se vor produce mari bulversări”.

Potrivit Mirelei Blemovici, pentru a promova concursul, un candidat trebuie să obțină un minimum de 105 puncte cumulate din cele trei probe: proba scrisă din 12 octombrie, evaluarea CV-ului și interviul, care este de fapt prezentarea Planului de Dezvoltare Instituțională (PDI) ori a ofertei manageriale și a planului operațional pentru un an. Interviul este singura probă care poate fi contestată, iar în acest caz, comisia de contestații provine din altă localitate, dar una cu școală pentru care nu s-a contestat concursul. De ce, doar cei care au făcut metodologia știu. Întrebările care se mai nasc sunt și de ce nu se contestă proba scrisă, ca la orice concurs, și de ce nu se fac comisii „încrucișate” sau „străine” de la început.

31 de unități din județ vor rămâne fără actualii directori

Dincolo de asta, cele mai mari probleme se nasc din prevederea potrivit căreia directorul care a picat sau nu a participat la concurs este obligat să plece, în locul său fiind numit cu delegație un alt profesor care nu s-a aflat în vreuna dintre situațiile de mai sus. Practic, câștigă cine stă deoparte, cu excepția actualilor directori. La Braşov, este cazul a 31 de unități de învățământ. Pe cele 183 de posturi de directori şi 82 de directori adjuncți sunt doar 220. Cereri pentru a intra în concurs sunt mai multe – 253, pentru că unii țintesc mai multe școli. Înscrierile la concurs s-au încheiat din 2 octombrie.
31 de unităţi şcolare nu au nici un aspiranți la fotoliul de director, 50% fiind grădiniţe, atât din mediul urban, cât şi rural restul sunt școli primare, gimnaziale și chiar şi unităţi liceale, una dintre ele fiind Liceul Vocaţional de Muzică „Tudor Ciortea” Braşov, conform listei de pe site-ul IŞJ Braşov.
În 7 octombrie vor fi afişate rezultatele verificării conformităţii criteriilor de participare, iar în 12 octombrie va avea loc proba scrisă la nivel naţional, cu subiecte elaborate de Ministerul Educaţiei. Candidaţii vor susţine proba monitorizaţi audio-video, pe modelul de la Bacalaureat. Analiza CV-ului şi interviul se vor desfăşura în perioada 17 octombrie – 17 noiembrie. Afişarea rezultatelor concursului este programată în 18 noiembrie, fiind urmată de o perioadă alocată depunerii contestaţiilor: 21-23 noiembrie. Soluţionarea contestaţiilor şi afişarea rezultatelor finale sunt prevăzute pentru intervalul 24 noiembrie – 9 decembrie 2016. Ultima etapă a concursului – validarea în consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar a rezultatelor finale şi transmiterea acestora la minister – este programată în 16 decembrie  2016.

„Efect de domino”

După această dată începe nebunia. Pentru cei care nu sunt familiarizaţi cu regulile de funcţionare a sistemului de învăţământ iată explicațiile: cu mici excepţii minore, toţi directorii/directorii adjuncţi sunt titulari în unitatea pe care o conduc, mai rar în altă unitate. Conform legii, directorul şi directorul adjunct sunt degrevaţi de un număr de ore de predare (asta înseamnă că nu au voie să prede amai mult de un număr de ore pe săptămână). Asta presupune că acele ore sunt luate de altcineva, un detaşat sau un suplinitor. Dacă directorul respectiv nu va participa, cum e cazul celor 31 de unități de mai sus, sau nu va lua concursul respectiv, se întoarce la post, iar detaşatul/suplinitorul pleacă. Dacă este suplinitor, eventual pleacă de tot. Dacă este detaşat, acesta se întoarce la postul lui, care era ocupat totr de un detaşat sau un suplinitor. Pe scurt, „efect de domino”. „Adică, dacă un director de la o şcoală din Brașov nu participă sau nu ia concursul, nu se schimbă doar managerul, ci vor urma schimbări de profesori în lanţ până la capăt de judeţ, şi asta doar pentru un singur caz. Toate aceste schimbări vor avea loc în timpul anului şcolar şi pe final de semestru! Ce se va întâmpla cu elevii? Mulţi directori sunt de matematică, de română! Ne vom trezi în situaţia în care un profesor dă teza şi altul o corectează? Dar elevii claselor terminale, care, în mijlocul unui an foarte important pentru ei, se vor trezi că au alt profesor? S-a gândit cineva la acest aspect acolo, sus? În ceea ce priveşte examenul în sine, nu cred că cineva poate considera ca felul în care acesta a fost conceput favorizează pe cel mai bun manager, ci pe deţinătorii de hârtii. Un doctorat în creşterea viermilor de mătase în condiţii ostile în deşert nu cred că face pe cineva mai bun cu cinci puncte ca manager”, a punctat unul dintre directori.