[ViDEO] BRAȘOV. Ceremonie de Ziua Imnului Național

Instituția Prefectului – Județul Brașov în parteneriat cu Garnizoana Braşov îi invită pe cetățeni, astăzi, începând cu ora 12:00, în Piaţa Tricolorului, la o manifestare specială dedicată sărbătoririi Zilei Imnului Naţional al României. La manifestare participă prefectul județului Braşov, Rasaliu Marian-Iulian, veterani, cadre militare în rezervă și în retragere, dar şi autorităţi judeţene şi locale.

Interzis de regimurile totalitare, timp de aproape o jumătate de secol, „Deşteaptă-te române!”, cântat în 15 Noiembrie 1987 și în Decembrie 1989, a fost ales imediat după Revoluție Imnul Naţional al României, fiind consacrat prin Constituţia din 1991, iar din 1998, ziua de 29 iulie a devenit Ziua Imnului Naţional. Din păcate, data este o greșeală istorică, fiindcă Imnul Național „Deşteaptă-te române!” s-a născut la Brașov, în iunie 1848, iar autorii săi sunt brașoveni, Andrei Mureșanu și Grigore Ucenescu, discipol al lui Anton Pann.

Citiți mai multe aici:

BRAȘOVUL este orașul Imnului Național, dar de 20 de ani e nedreptățit

Imnul Național, textul complet

Vă prezentăm textul complet al Imnului de Stat al României este alcătuit din unsprezece strofe, poezia lui Andrei Mureșianu având titlul original „Un răsunet”. La ocazii festive se interpretează strofele 1, 2, 4 și 11, pe care le puteți asculta în interpretarea studenților și cadrelor Academiei Forțelor Aeriene „Henri Coandă” din Brașov, dar și a participanților la ceremonia de absolvire care a avut loc vineri în Piața Sfatului. (VIDEO)

„Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată croiește-ți altă soarte,
La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani!

Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!

Înalță-ți a ta frunte și caută-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
Un glas ei mai așteaptă și sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbați, juni, tineri, din munți și din câmpii!

Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine,
Româna națiune, ai voștri strănepoți,
Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viață-n libertate ori moarte!” strigă toți.

Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Și oarba neunire la Milcov și Carpați!
Dar noi, pătrunși la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea frați!

 O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-și azi mână d-ajutori,
Și blastămă cu lacrimi în ochi pe orișicare,
În astfel de pericol s-ar face vânzători!

De fulgere să piară, de trăsnet și pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inimă duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie și foc!

N-ajunse iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale și azi le mai simțim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim!

N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm;
Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morți numai o dăm!

Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniți-vă în cuget, uniți-vă-n simțiri!
Strigați în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă și silă, viclene uneltiri!

Preoți, cu cruce-n frunte! căci oastea e creștină,
Deviza-i libertate și scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăși în vechiul nost’ pământ!”