[ViDEO] BRAȘOV. 1,5 milioane de euro aruncați la gunoi în fiecare lună

La întâlnirea de zilele trecute inițiată de conducerea Consiliului Judeţean cu parlamentarii brașoveni, pentru a le aduce în atenție prioritățile județului, pe lângă orgoliile politice, Aeroport și autostrada Comarnic-Brașov, o altă temă a „înfierbântat” discuția: gropile de gunoi neconforme (neecologice) pentru care, din iunie 2017, judeţul Braşov riscă să plătească amenzi de 1,5 milioane de euro pe lună.

De fapt, primăriile sunt cele care vor fi pasibile de amendă, deși acestea nu au avut suficiente fonduri pentru a le închide, în cei aproape opt ani de când s-a sistat depozitarea deșeurilor. În acest timp, banii europeni obţinuţi prin POS Mediu în anul 2010, pentru finanţarea măsurilor cuprinse în Masterplanul privind managementul deşeurilor, inclusiv pentru rezolvarea acestei probleme, nu au fost cheltuiţi.

Deputatul PSD Roxana Mînzatu (foto 2, prima din stânga) a afirmat că în 19 ianuarie, la Ministerul Dezvoltării Regionale a fost organizată o întâlnire la care au fost invitaţi atât Consiliul Judeţean Braşov, cât şi primarii localităţilor din judeţ în care nu s-a finalizat ecologizarea depozitelor de deşeuri.

„Întâlnirea a fost convocată având în vedere că judeţul Braşov va fi pus în situaţia de a plăti, începând din iunie 2017, amenzi în valoare de 1,5 milioane de euro pe lună, pentru cele cinci depozite de deşeuri care nu sunt închise, respectiv cele de la Râşnov, Făgăraş, Codlea, Victoria şi Săcele. Nu a fost prezent nimeni din CJ Braşov, mai ales că discuţia s-a concentrat pe soluţii, nu pe găsirea unor vinovaţi. Au fost prezentate trei variante de soluţii, dar era nevoie de un decident din partea administraţiei judeţene. Lipsa unui reprezentant al Consiliului Judeţean a fost destul de dăunătoare, însă nu este timpul pierdut. Deciziile autorităților județene și locale din următoarele săptămâni în privința problemei deșeurilor sunt vitale pentru a evita sau minimiza penalități din partea Comisiei Europene”, a declarat Mînzatu, precizând că, totuși, nu există suficiente proiecte.

Ea a mai spus că s-a discutat și despre accesarea fondurilor POIM (Programul Operațional Infrastructură Mare), zonele Rupea și Făgăraș având un interes mare să atragă aceste fonduri pentru a avea un depozit ecologic zonal și alte investiții necesare în salubritate și managementul deșeurilor – la tarife accesibile pentru populație.

Nu există nici plan național de management al deșeurilor

În ceea ce priveşte întâlnirea de la Bucureşti, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov Adrian Veștea a declarat că a fost o întâlnire la care nu a putut participa și nu a avut pe cine delega, pentru că vicepreşedintele CJ care s-a ocupat de problema managementului deşeurilor a fost Izabella Ambrus (foto 2, prima din dreapta), ce acum e deputat UDMR.

„După cum bine ştiţi, doamna Izabella Ambrus a avut ca una dintre sarcini în acest domeniu. Vă garantăm că în perioada următoare vom avea un nou vicepreşedinte şi vom face în aşa fel încât să preia aceste atribuţii. Este o necesitate şi sunt lucruri pe care trebuie să le facem, dar nu putem să învinovăţim pe cineva care a venit de şase luni, pentru că nu a fost aceasta tema întâlnirii noastre”, a precizat Adrian Veştea.

Preşedintele CJ Braşov a afirmat că s-a confruntat cu lipsa unui plan național de management, dar și cu lipsa de interes a primarilor: „Au fost nenumărate întâlniri la Ministerul Mediului, la care a participat inclusiv Roxana Mînzatu. Am avut şedinţe şi aici. Este un lucru pe care îl moştenim şi noi, iar acum nu este deschisă nici o axă de finanţare pentru a putea accesa banii necesari implementării proiectelor ce vizează managementul deşeurilor. Totodată, încă nu a fost finalizat Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor, iar faptul că trebuie să aşteptăm elaborarea acestui document, pentru a-l pregăti pe cel judeţean, l-aţi spus şi dumneavoastră. V-am întrebat dacă putem să o luăm înaintea celui naţional şi aţi spus că nu”.

Totodată, preşedintele CJ Braşov a reamintit că la nivelul administraţiei judeţene s-au organizat şi întâlniri cu primarii din judeţ, care însă nu au dat curs invitației.

„Din păcate, deşi au fost convocaţi la nenumărate discuţii, primarii nu au participat”, a confirmat Izabella Ambrus.

Două milioane de euro pentru închiderea gropilor din județ

Deși neinvitat, la întâlnirea conducerii CJ a venit şi primarul Făgăraşului, Gheorghe Sucaciu (video), care a spus că a fost la întâlnirea de la Ministerul Dezvoltării Regionale, de unde a aflat că se pot implementa proiecte cu finanţare europeană.

„Avem o mare problemă: din luna iunie România va plăti penalităţi, care se vor împărţi pe primării, plus consiliile judeţene. Au fost prezentate trei soluţii, iar una dintre ele presupunea recuperarea banilor investiţi. Cel care investeşte va trebui să fie Consiliul Judeţean, care îşi va recupera banii. Primăriile nu pot investi pentru a închide acele gropi. Administraţia judeţeană poate recupera investiţia peste un an, peste doi, când vom avea aprobate acele proiecte şi ne vor fi alocaţi acei bani. Rugămintea mea este ca judeţul Braşov să se mobilizeze, să facă proiectele de închidere de gropi. Există acum unele proiectele, dar, din punctul meu de vedere, sumele sunt foarte mari, umflate. De exemplu, pentru închiderea gropii de la Făgăraş,  conform proiectului anterior ar fi nevoie de aproximativ 1.114.000 euro, dar eu cred că această lucrare se poate realiza 100.000 – 300.000 euro. Cred că trebuie să ne decidem dacă facem acest lucru, pentru că până în iunie nu mai este mult timp. Eu trebuie să plec de aici să ştiu: închid groapa de gunoi din bugetul Primăriei Făgăraş şi nu mai recuperez banii sau se implică Consiliul Judeţean şi recuperez banii”, a declarat Sucaciu.

Pe de altă parte, pentru închiderea tuturor gropilor de gunoi neconforme din judeţ, el susţine că ar fi nevoie de aproximativ două milioane de euro.

De altfel, câteva dintre primăriile din judeţ au inclus pe listele de investiţii trimise la Consiliul Judeţean şi lucrări de închidere a depozitelor de deşeuri. Astfel, Primăria Săcele a estimat că pentru astfel de lucrări are nevoie de 7,95 milioane lei. Pentru închiderea depozitului de deşeuri, la Râşnov ar fi nevoie de 5,262 milioane lei, iar pentru lucrări similare la cea de la Făgăraş, suma necesară efectuării lucrărilor se ridică la 1,15 milioane lei.

Adrian Veştea a precizat că joi, la sediul Consiliului Judeţean, va fi organizată o întâlnire privind deşeurile, la care vor fi invitaţi toţi factorii implicaţi. „Vom avea o discuţie tehnică, începem studiile de fezabilitate pentru a vedea exact care vor fi costurile”, a spus Veştea. În ceea ce priveşte acoperirea bugetară, consilierii judeţeni vor stabili acest lucru după o analiză aprofundată.