Victimele comunismului și-au iertat călăii

Ieri a început la Brașov cea de-a XVIII-a ediție a Congresului Asociației Internaționale a Foștilor Deținuți și Persecutați Politic din fostele țări comuniste (Inter Asso),  organizat de Asociația Foștilor Deținuți Politic din România (AFDPR), eveniment ce se va încheia în 23 mai. La deschiderea oficială a congresului au participat, pe lângă foștii deținuți politic, și primarul Brașovului, George Scripcaru, prefectul Ioan Gonțea, subprefectul Carol Ambruș și vicepreședintele Consiliului Județean Ioan Ochi. Prefectul a scuzat lipsa președintelui și a premierului de la întrunire, reamintind că ei au jucat un rol important în condamnarea comunismului: „Traian Băsescu e primul președinte care a condamnat comunismul de la tribuna Parlamentului, iar actuala coaliție guvernamentală a făcut posibilă votarea legii Lustrației”, a declarat Ioan Gonțea.

Legea lustrației e tardivă
Președintele AFDPR, Octav Bzoja, i-a anunțat pe invitații de peste hotare că și România are acum o lege a lustrației, dar spune că e regretabil că acest act normativ a apărut atât de târziu. „Acum nu mai prea avem pe cine lustra. De această lege aveam nevoie acum 20 de ani, dar nu a fost posibil, pentru că cei care ar fi trebuit să voteze legea ar fi trebuit să fie lustrați”, a declarat Bjoza. Deși a apreciat gestul președintelui Băsescu de a condamna comunismul, spune că și-ar fi dorit mai mult. În același timp, Bzoja le-a adus la cunoștință colegilor din fostele țări comuniste: „Nici un fost mare comunist, îmbogățit peste noapte, nu a ajuns după gratii. Mai mult, e regretabil că, în două instituții care se ocupă de cercetarea comunismului – CNSAS și Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului – nu e membru nici un fost deținut politic. Mai mult, în România nu există nici un monument al rezistenței, deoarece nu sunt bani”. Totuși Bzoja și-a reamintit: „Ultimele cuvinte ale celor uciși au fost: «Să nu vă răzbunați!», așa că noi ne-am iertat călăii și nu știu dacă am făcut bine”.

Vor legislație unică la nivel european
Pe de altă parte, președintele Inter Asso, Jure Knezovic, s-a declarat încântat că și România a intrat în rândul țărilor care condamnă comunismul. „Acesta e condamnat, la nivel discursiv, în toate țările, însă, în practică, toate persoanele care au făcut parte din aparatul represiv sunt tratate cu mănuși. Tocmai de aceea, asociația noastră militează pentru implementarea unei legislații comune la nivel european și pentru ducerea la îndeplinire a acesteia, în toată Europa, în mod unitar”, a declarat președintele Inter Asso. El mai consideră că e nevoie de o echivalare istorică a crimelor comise de comuniști și național-socialiști (fasciști), pentru că, de multe ori, au fost condamnate faptele acestora, dar criminalii din regimul comunist au rămas nepedepsiți.

Ceremonie comemorativă
Participanții la congres și autoritățile brașovene și-au omagiat martirii la Monumentul închinat luptătorilor anticomuniști, din Piața Teatrului. După momentul depunerii de coroane, un sobor de preoți de diferite confesiuni a oficiat o slujbă de pomenire a celor care au trecut în veșnicie după ani de chinuri inimaginabile îndurate pentru că au rămas neclintiți în credințele și convingerile lor . Comemorarea a strâns  mai multă lume decât de obicei, mai multe autorități civile și militare, iar festivitățile au avut mai multă solemnitate. Asta, întrucât monumentul a fost străjuit de militari ai Brigăzii de Vânători de Munte,  iar ceremonialul s-a încheiat cu defilarea gărzii de onoare, în acordurile marșului intonat de fanfara Academiei de Forțe Aeriene „Henri Coandă”.     (L.J. & R.C.)