Unele categorii de bugetari ar putea rămâne fără pensiile speciale

Parlamentari, diplomați, judecători de la Curtea Constituțională, angajați ai Curții de Conturi și alte câteva categorii de bugetari ar putea rămâne fără pensiile de serviciu stabilite prin legi speciale, conform unei propuneri legislative ce a fost recent înregistrată la Senat, anunţă avocat.net. Documentul se află însă abia la începutul parcursului său legislativ, trebuind să treacă prin ambele Camere ale Parlamentului pentru a fi votat de senatori și deputați, mai exact, chiar de una din categoriile de bugetari care ar rămâne fără pensiile speciale. Mai mulți senatori au depus recent la Senat spre dezbatere un proiect de lege ce vizează abrogarea pensiilor speciale pentru mai multe categorii de bugetari. Propunerea legislativă pentru abrogarea pensiilor speciale se află însă abia la începutul drumului legislativ prin Parlament. Ca să ajungă să se aplice prevederile sale, într-o formă sau alta, propunerea trebuie să fie supusă votului în ambele Camere ale Parlamentului, aprobată de șeful statului și apoi publicată în Monitorul Oficial.

Pe scurt, pensiile speciale le primesc cei care, prin efectul unor legi speciale, beneficiază de sume cu titlu de pensie calculate după alte criterii decât cele aplicabile pentru majoritatea celor care se pensionează (adică regulile din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice). Numai că, atât majoritatea, cât și “specialii” cotizează după aceleași reguli. Cine ar rămâne, mai exact, fără pensiile speciale, potrivit documentului înaintat la Senat spre dezbatere: personalul aeronautic care beneficiază acum de pensii de serviciu conform Legii nr. 223/2007; personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și cel care funcționează în Institutul Național de Expertize Criminalistice și care primesc pensii de serviciu acum conform Legii nr. 567/2004; parlamentarii (pensiile speciale sunt stabilite în Legea nr. 7/2006); membrii corpului diplomatic și consular al României și care primesc pensiile de serviciu în temeiul Legii nr. 216/2015; consilierii de conturi care și-au îndeplinit funcția pe o perioadă de cel puțin jumătate din durata unui mandat complet și auditorii publici externi de la Curtea de Conturi (pensiile lor speciale sunt stabilite de Legea nr. 94/1992); judecătorii de la Curtea Constituțională.

6,6 miliarde de lei, în 2017, pentru pensiile privilegiate

Propunerea legislativă aflată acum în dezbatere la Parlament mai include însă și alte chestiuni, în afară de abrogarea pensiilor speciale ale acestor bugetari. Spre exemplu, pensiile de serviciu ale judecătorilor și procurorilor nu vor putea fi mai mari decât salariul de bază brut lunar din ultima lună de activitate înainte de pensionare.
„Numărul celor care beneficiază de pensii de serviciu instituite prin legi speciale este de 184.000 de persoane, iar bugetul total pentru aceste pensii speciale este de 6, 6 miliarde de lei în 2017. Pensiile speciale ale civililor și militarilor au costat bugetul de stat peste 3 miliarde de lei în prima jumătate a anului 2017. Dintre acestea 8.668 sunt pensionari civili beneficiari de pensii de serviciu (diplomați, magistrați, grefieri, funcționari publici parlamentari, personal aeronautic, auditori – Curtea de Conturi). Din restul de 175.000 de pensionari, la data de 21/08/2017, erau 76.000 de militari, restul fiind pensionari din structurile MAI și altele asemenea. În aceste condiții, trebuie amintit că pensiile reprezintă principala cheltuială a bugetului general consolidat, ajungând la 25% din cheltuielile statului (următoarea cea mai mare cheltuială fiind sănătatea care ocupă doar 12% din buget)“, au scris inițiatorii acestei propuneri în nota de fundamentare a documentului înaintat la Senat.