Trecem la ora de vară – ultima oară, poate. Cum ne afectează / Anunțul CFR

Deşi Parlamentul European a votat deja pentru renunţarea la ora de vară (adică trecerea de la ora naturală, aşa-zis „de iarnă”, prin opoziţie, la cea de vară, cu o oră înainte), măsura se va aplica abia din 2021, aşa că deocamdată, România va da ceasurile înainte, duminică, 29 martie, când ora 3.00 va deveni ora 4.00.
Şi în Parlamentul României există o propunere legislativă de anulare a practicii de a da ceasurile cu o oră înainte în timpul lunilor de vară, iniţiatorii argumentând are efecte negative asupra sănătăţii. „Potenţialele efecte negative inclusiv asupra sănătăţii populaţiei ale modificării bianuale ale ore au fost subliniate inclusiv la nivelul Parlamentului European, solicitându-se prin vot majoritar o rezoluţie la nivelul Consiliului European pentru revizuirea regimului actual al orei de vară”, precizează iniţiatorul în expunerea de motive, deputatul PMP Marius Paşcan.

Unde se aplică ora de vară

Și în România, ora de vară este corelată cu orarul de vară practicat în statele Uniunii Europene. Ora oficială de vară, ora Europei Orientale la care trece ţara noastră în noaptea de sâmbătă spre duminică, a fost introdusă în România pentru prima dată în 1932. Până în 1939, a funcţionat în fiecare an, între prima duminică din aprilie, ora 00.00, şi prima duminică din octombrie, ora 01.00 (ore locale). Din 1943, practica trecerii la ora de vară a fost suspendată. În 1979, România a semnat Convenţia fusurilor orare, iar, în 1997, prin ordonanţă guvernamentală, orarul de vară a fost corelat cu cel practicat în ţările UE. Pe continentul european, schimbarea se face în toate ţările, cu excepţia Islandei, Belarusului şi Rusiei. Schimbarea nu este însă simultană în toate ţările, din cauza diferenţei de fus orar. În unele ţări, trecerea se realizează în prima duminică a lunii aprilie. Prin introducerea orei de vară s-a urmărit să se beneficieze cât mai mult de lumina naturală a Soarelui şi de reducerea folosirii luminii artificiale.
Benjamin Franklin a sugerat, în 1784, această metodă într-o satiră, în care menţiona că s-ar realiza o economie de lumânări prin folosirea luminii de dimineaţă a soarelui. Ideea folosirii orei de vară este atribuită neozeelandezului George Vernon Hudson, entomologul care a susţinut că ar avea nevoie de mai multă lumină pentru a studia insectele şi a venit cu această idee în 1895. Schimbarea orei a fost aplicată, pentru prima dată, în timpul Primului Război Mondial, în 1916, de câteva ţări din Europa.
Primii care au introdus ora de vară au fost germanii, au urmat britanicii, apoi Belgia, Danemarca, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia. La 31 martie 1918, ora de vară a fost introdusă şi în Statele Unite. În 13 aprilie 1966, legislativul american a impus respectarea orei de vară la nivel naţional („Daylight saving time” – DST sau „summer time”), din ultima duminică a lui aprilie, până în ultima duminică din luna octombrie.

Comisia Europeană a propus renunţarea la schimbarea sezonieră a orei în Europa, oferind statelor membre libertatea de a decide, odată pentru totdeauna, dacă doresc să aplice în mod permanent ora de vară sau de iarnă. Ar urma ca începând din anul 2021 să se renunţe la schimbarea orei de vară şi de iarnă în Uniunea Europeană.

Statele care decid să menţină permanent ora de vară vor face ultima modificare în acest sens în ultima duminică din martie 2021, iar cele care preferă să rămână la ora de iarnă (ora standard) vor face modificarea finală în ultima duminică din octombrie 2021.

În mod normal, țările Uniunii Europene trebuia să informeze Comisia asupra alegerii lor până în aprilie 2020, apoi să se coordoneze cu executivul blocului comunitar pentru ca deciziile individuale să nu afecteze funcţionarea pieţei unice. Numai că situația specială apărută în urma crizei provocate de pandemia de coronavirus s-ar putea să dea peste cap aceste planuri.

Stres, scăderea capacității de muncă și risc de infarct

Însă, deși numeroase studii realizate în acest sens scot în evidență motivele pentru care trecerea la ora de vară este o acțiune inutilă și ne influențează în mod negativ sănătatea, autorităţile nu ţin cont de acestea. Perturbările produse de schimbarea orei ne dau peste cap ceasul biologic, ne tulbură somnul, pofta de mâncare, diminuează drastic capacitatea de muncă, concentrarea și stările de dispoziţie, cresc nivelul de stres. Într-un studiu publicat în revista Science, cercetătorii de la Spitalul Barnes Jewish din St. Louis au descoperit o legătură între lipsa de somn și sănătatea mintală. De aici, cercetările au continuat și au scos la iveală creșterea nivelului de stres în condițiile în care pierzi o oră de somn, continuând cu dificultățile de concentrare și învățare cu care ne confruntăm la serviciu/școală. Potrivit unui studiu apărut in publicația New England Journal of Medicine și realizat de specialiștii de la Institutul Karolinska din Suedia, această schimbare crește riscul de infarct miocardic, cu 10%, în prima săptămână de după schimbarea orei. Un studiu australian apărut în 2008 în publicația Sleep and Biological Rhythms a descoperit că riscul bărbaților de a se sinucide la câteva săptămâni după trecerea la ora de vară este mai mare decât în restul anului.

 Ce se întâmplă cu mersul trenurilor

CFR Călători informează că trecerea la ora de vară nu modifică mersul trenurilor în vigoare, circulaţia se va efectua conform orarului prevăzut în mersul trenurilor.

Trenurile operate de CFR Călători vor circula după ora actuală (de iarnă) până în noaptea de 28/29 martie a.c. la ora 3:00, care va deveni ora 4.00. După ora 4.00, trenurile vor pleca la orele din mersul de tren în vigoare, respectând ora oficială de vară.

Trenurile operate de CFR Călători aflate în circulație după ora 03:00, care devine ora 04:00, își vor continua mersul până la stația de destinație, iar în cazul în care orele de plecare ale acestor trenuri se suprapun cu orele normale de plecare în intervalul orar 4.00 – 5.00, trenurile vor pleca în ordinea rangului.