Tradiții de Bobotează și Sfântul Ion. Ce NU ai voie să faci în aceste zile ca să ai noroc tot anul

Românii sărbătoresc pe 6 și 7 ianuarie două dintre cele mai importante zile din calendarul ortodox: Boboteaza și Sfântul Ioan. Dincolo de semnificația religioasă, aceste sărbători sunt însoțite de tradiții vechi de sute de ani, multe dintre ele respectate cu strictețe și astăzi.

De Bobotează, credincioșii merg la biserică pentru a lua Agheasma Mare, considerată sfântă și făcătoare de minuni. În multe localități, preotul aruncă crucea în ape, iar tinerii curajoși sar după ea, în ciuda frigului. Se spune că cel care recuperează crucea va avea parte de sănătate și noroc tot anul.

Tradiția spune că în noaptea de Bobotează „se deschid cerurile”, iar rugăciunile rostite atunci sunt ascultate. Totodată, există credința că nu este bine să speli, să cerți sau să împrumuți bani în această zi.

Pe 7 ianuarie, de Sfântul Ioan, petrecerile ating apogeul. Mii de români își serbează onomastica, iar în unele zone se păstrează obiceiul numit „Udatul Ionilor”, un ritual simbolic de purificare și noroc. Mesele sunt bogate, iar voia bună este nelipsită.

Boboteaza și Sfântul Ioan marchează, potrivit tradiției populare, un nou început, iar respectarea obiceiurilor ar aduce belșug, sănătate și protecție pentru întreg anul.