SUBFINANŢARE: Sănătatea primește doar 3,6% din PIB în 2010

„Nu sunt mulțumit de bugetul alocat domeniului sanitar, este un buget pentru un an de criză. Așa cum s-a arătat și în raportul privind sistemul sanitar din anul 2008 al Comisiei Prezidențiale, este nevoie de un procent de 6% alocat din PIB în 4-7 ani”, a spus Cseke Attila, noul ministru al Sănătății.

Ministrul a subliniat că 2010 va fi un an greu în Sănătate din punct de vedere financiar și nu numai. Bugetul Ministerului Sănătății pentru anul acesta, circa 3,6% din PIB,este de 4191,6 milioane lei, aproximativ la nivelul anului 2009, atunci când pentru Sănătate au fost alocate 4 044,6 milioane de lei. „Vom avea dificultăți în susținerea programelor de sănătate (82% față de 2009), a programelor de investiții în infrastructură și în aparatură medicală (53% față de 2009). De asemenea, ne vom confrunta cu probleme în asigurarea necesarului de medicamente și materiale sanitare în unitățile de primiri urgențe (UPU) – (50%) și cele de transfuzie sanguină (50%). Totuși, am speranța că vom putea corela finanțarea cu nevoile sistemului sanitar, dar, pe de altă parte trebuie să și eficientizăm folosirea resurselor financiare în sistem” a declarat ministrul Sănătății.

Pe ultimul loc din UE, la bugetul sanitar
La rândul său, Colegiul Medicilor din România (CMR) susține că alocarea a 3,6% din PIB plasează România pe ultimul loc în cadrul statelor membre UE în ceea ce privește finanțarea sistemului de sănătate. Aceasta în condițiile în care absolut toate rapoartele interne și externe atrag atenția asupra necesității unei infuzii masive de capital în acest sistem.
CMR atrage atenția că, din cauza faptului că ultimul trimestru al anului 2009 a fost finanțat prin credite de angajament din bugetul anului 2010, în realitate finanțarea sistemului este cu o sumă echivalentă a 2,3 – 2,6% din PIB, ceea ce va face ca această sumă să acopere cheltuielile minime doar până la 1 iulie 2010. „Dacă există voință politică și dacă se respectă Constituția României, care prevede în mod expres că Statul ocrotește dreptul la sănătate, atunci se pot găsi și soluții de a se acorda fonduri necesare supraviețuirii unui sistem esențial pentru funcționarea societății”, a declarat prof. Vasile Astărăstoae, președintele CMR.

Taxa pe vicii și sistemul clawback
În aceste condiții, Ministerul Sănătății caută cu disperare soluții de finanțare a sistemului. Una dintre ele este taxa pe produsele fast-food, care a creat deja multă rumoare, fiind similară taxei pe viciu provenite din alcool și tutun. Fondurile colectate astfel ar urma să fie utilizate pentru suplimentarea fondurilor necesare derulării programelor de sănătate și a celor de investiții în infrastructura din sistem.
Pentru deblocarea situației financiare din sistem, Ministerul Sănătății va implementa și mecanismul financiar de tip „clawback”. Acesta este un sistem prin intermediul căruia toți producătorii de medicamente, care desfac produse pe piața românească, vor contribui la finanțarea sistemului public de Sănătate cu 5% până la 11%  din veniturile realizate în urma vânzării produselor.
Grila de contribuție va fi progresivă și va duce la scăderea efortului financiar public, pe măsura creșterii volumelor de medicamente achiziționate. Cseke Attila opinează că prin implementarea sistemului de „clawback”,  numărul pacienților care vor beneficia de serviciile publice de asigurare a sănătății va spori. În plus, mecanismul ar permite realizarea unui flux de lichidități necesar plății facturilor, de care vor beneficia inclusiv producătorii, susține ministrul Sănătății, care estimează o colectă de aproximativ 600 milioane de lei anual din sistemul de „clawback”.

5 milioane cotizează, 22 milioane beneficiază
Ministrul Sănătății a mai declarat că trebuie identificat un procedeu, un sistem de măsuri pentru ca acțiunea de colectare la fondul asigurărilor să fie mai bună, în condițiile în care, în prezent, există multe categorii derogate de la plata acestora. „Este o inadvertență în sistem, în condițiile în care există cinci milioane de plătitori la fondul de asigurări de sănătate și peste 10 milioane de neasigurați care primesc servicii. Există multe categorii de la plata acesteia, trebuie revizuită lista lor și nu mă refer la elevi sau studenți care nu au venituri, la pensionari pentru care plătește Ministerul Muncii sau la categoriile pentru care plătește Autoritatea pentru persoane cu handicap. Este necesar să se analizeze posibilitatea de a se aloca la Fondul Național de Asigurări de Sănătate sumele aferente celor 10 milioane de persoane care se găsesc în categoriile speciale și nu plătesc asigurări de sănătate, dar care beneficiază de serviciile de sănătate” a declarat Cseke Attila.
Mai mult, se are în vedere realizarea unui sistem de asigurări în care casa de asigurări de sănătate să poată contracta cu fiecare asigurat în parte pentru plata serviciilor gratuite de care beneficiază, astfel încât cetățeanul să știe ce servicii sunt acoperite din asigurările de sănătate. Se are în vedere încheierea unui contract între fiecare asigurat și casa de asigurări de sănătate, pentru că este nevoie de un pachet minim de servicii medicale.

Fără bani, mai multă prevenție
Cseke Attila spune că se află în faza de analiză a programelor de sănătate: „Pe unele le vor păstra, pe altele le vor reorganiza și avem în intenție să introducem și programe noi, în funcție de fondurile existente. Într-un an fără bani o atenție deosebită trebuie acordată programelor naționale de prevenire a îmbolnăvirilor. Vom face funcționale programele de screening pentru cancerul de col uterin și cel mamar . Programele  trebuie să fie cât mai accesibile, motiv pentru care se va aloca o sumă importantă prevenției. Vom introduce și noi programe de sănătate: programul de screening pentru cancerul de colon și de prostată și programul pentru fertilizare in vitro. Un alt proiect pe care îl voi continua este cel care vizează dotarea unităților prespitalicești”.     (L.J.)