Studiu. 41% dintre tinerii români ar accepta dictatura

Studiu. 41% dintre tinerii români ar accepta dictatura
Mai mult de două cincimi dintre tinerii cu vârste între 18 şi 34 de ani susţin că un regim totalitar fără alegeri regulate ar fi bun pentru România, reiese dintr-un studiu sociologic, scrie Libertatea.
41% dintre românii născuţi între anii 1990 – 2006 cred că dictatura ar fi un sistem politic bun pentru ţara în care trăiesc, chiar dacă nu au experimentat niciodată un astfel de regim şi au, probabil, informaţii în special din relatările părinţilor.

În acelaşi timp, 25% dintre persoanele cu vârste de peste 55 de ani, care au trăit în perioada comunistă, ar fi de acord ca România să revină la un sistem politic de tip totalitar. Per ansamblu, mai mult de o treime dintre români (36%) spun că un sistem totalitar ar putea fi bun pentru ţara lor.

Datele sunt rezultatul unui studiu sociologic realizat de GlobeSec, un think-tank internaţional fondat de Uniunea Europeană, pe un eşantion reprezentativ de 1.000 de persoane din România, care analizează percepţia cetăţenilor români despre integrarea euro-atlantică, provocările geopolitice regionale şi internaţionale şi starea regimului democratic. Raportul privind rezultatele studiului a fost publicat în 2 octombrie 2024.
„Tinerii au sentimentul că democraţia nu li se potriveşte, în timp ce cetăţenii mai în vârstă ar putea fi mai revoltaţi de experienţele lor cu regimul de dinainte de 1989. O explicaţie este tendinţa la nivel european a partidelor iliberale de extremă dreapta de a avea mai multă influenţă asupra tinerilor alegători. Acest lucru este generat parţial de succesele acestor lideri pe reţelele de socializare. De asemenea, nesiguranţa tinerilor cu privire la propriul lor viitor joacă, probabil, un rol mult mai important”, susţin autorii studiului.

Barbu Mateescu (43 de ani), unul dintre cei mai reputaţi experţi români în sociologie politică, absolvent de studii de specialitate la Universitatea Pennsylvania, consideră că raportul GlobSec trebuie continuat cu o cercetare calitativă, ca să aflăm „de ce” cred tinerii aceste lucruri.