Stop Morder, Auschwitz = Brașov!

„Stop Morder, Auschwitz = Brașov”

În 2 martie 1989, brașoveanul Liviu Corneliu Babeș și-a dat foc pe pârtia Bradul, în faţa câtorva sute de turiști români și străini. Înainte de a se autoincendia, a afișat pe trunchiul unui copac textul „Stop Morder, Auschwitz = Brașov”.
La baza pârtiei, cuprins de flăcări, bărbatul s-a prăbușit, sub privirile celor prezenți, cei mai mulți turiști străini.
Era electrician la Trustul de Prefabricate și, în timpul liber, artist plastic amator, unul talentat.
Babeș a găsit astfel calea de evadare dintr­-o lume aberantă, dintr-­o societate care seamănă din ce în ce mai mult cu un lagăr, mai ales Brașovul, după revolta anticomunistă din 15 Noiembrie 1987.

Dar acţiunea sa depăşeşte limitele unui gest individual de suicid. Liviu Corneliu Babeş face sacrificiul suprem deliberat, cu un scop politic, pentru a atrage atenţia opiniei internaţionale asupra crimei la care este supus poporul român de către dictatura ceauşistă.

Mobilizată rapid, Securitatea intervine şi îl transportă pe Babeş la spital, unde moare în scurt timp.
Temuta instituţie represivă îşi continuă „opera” de escamotare a adevărului, de denigrare a omului Liviu Corneliu Babeş, şi implicit, de discreditare, de pângărire a gestului său.

Însă, turiştii care s­-au aflat atunci pe pârtie, după ce şi­-au revenit din şocul produs de teribila imagine, au avut grijă să spună adevărul şi să împrăştie vestea despre ororile din România care îi împing pe oameni la astfel de gesturi.
În aceeași seară, la Europa Liberă s-a transmis un anunţ scurt care spunea că se pare că un român și-a dat foc pentru a protesta împotriva comunismului.

Martori la istorie

Unul dintre turiștii martori la momentul autoincendierii brașoveanului este scoțianul Douglas Wallace, prezent la comemorarea a 25 și a 30 de ani. Jurnalistul brașovean Claudiu Loghin l-a descoperit în Canada, iar membrii Asociației 15 Noiembrie 1987 l-au invitat acum zece ani la Brașov.

Wallace a fost primul care a ajuns lângă Babeș când a început să coboare pârtia Bradul în flăcări. Scoţianul, care pe atunci avea 24 de ani, şi-a dat haina de pe el ca să stingă flăcările ce îl ardeau pe om de viu.
„Am auzit un geamăt și un om cuprins de flăcări a apărut din pădure. Nu părea că încearcă să-și stingă cercul de flăcări care îl cuprinsese.

Nu spunea un cuvânt, dar aveam impresia ca-i aud sfârâitul părului și al pielii. Durerea sa era cumplită, dar, deși trecuse mai mult de un minut de când îl observasem, nu dădea niciun semn că ar încerca să se salveze.

Atunci a apărut cineva cu o pătură și împreună am încercat să-l stingem. Brutal! Crunt! Nu înţelegeam despre ce este vorba. La început am crezut că este vorba despre un accident.

Când flăcările au început să se ridice la câţiva metri în aer… a fost pur şi simplu îngrozitor. Un coşmar. Nu aş dori asta nimănui!”, a spus Douglas Wallace în 2014, când a fost prima dată prezent la comemorarea lui Babeș.

„Simplul fapt că nu mai trăieşti sub teroare”

Întrebat ce crede despre sacrificiul românului, dacă a meritat sau nu, scoţianul a răspuns cât se poate de natural:

„Simplul fapt că nu mai trăieşti sub teroare… spuneţi-mi voi! Trăiţi aici! Trebuie să fi meritat, să existe şi o latură pozitivă a tot ceea ce s-a petrecut atunci. Niciodată nu aş fi crezut că o să am o conexiune de acest gen cu România!”, a afirmat Douglas Wallace.
Securitatea a încercat atunci să-l convingă pe scoțian că Babeș era nebun și să-l „mituiască” cu o haină veche, ponosită, în locul celei arse.
Scoţianul, însă, convins că a luat parte la un eveniment marcant pentru el şi pentru români deopotrivă, s-a dus glonț la presă să relateze ceea ce a văzut.
În aprilie 1989, Occidentul a aflat despre Liviu Cornel Babeș prin intermediul ziarului „The Free Romanian”, aparţinând lui Ion Raţiu. Articolul a fost apoi preluat și de prestigiosul „The Sunday Times”.

„El a făcut gestul acela pentru toţi” 

Liviu Corneliu Babeș era căsătorit şi avea o fetiţă. Etelka Babeş a afirmat adesea că soţul său era un om obişnuit, dar şi un artist plastic amator, pictor și sculptor, unul despre care specialiştii afirmă că era foarte bun. Ultimele sale picturi se numesc, sugestiv, „Tăvălugul” (căruia, prin gestul său suprem, a refuzat să i se supună, pentru a nu se pierde pe sine) şi „Grota cu măşti”.

Etelka Babeş mai spune că soţul său era un om responsabil până în cele mai mărunte gesturi, revoltat de delăsarea celor din jurul lor, de atitudinea lor de acceptare a absurdului zilnic ­ şi credea că, dacă ar fi trăit astăzi, i-ar fi fost foarte greu, fiindcă „nu accepta să ne lăfăim în mocirlă”. Soţia lui Babeş a afirmat adeseori că autorităţile au o mare răspundere faţă de cei care s­-au jertit pentru democraţie, de a face ca toţi românii să aibă o soartă mai bună, nu doar cei din „vârf”. „Oamenii nu se gândesc că el a făcut gestul acela pentru toţi”, spune şi acum, cu amărăciune, Etelka Babeş.
După Revoluţie, primii care s-au gândit să îi păstreze vie memoria şi să perpetueze recunoştinţa faţă de acesta au fost membrii Asociaţiei „15 Noiembrie 1987” Braşov. 
I-au ridicat o cruce lângă pârtie, pe locul unde s-­a prăbuşit în flăcări. An de an, „novembriştii” s-­au dus pe pârtie însoţiţi de un preot care a ţinut o slujbă de pomenire şi au depus o coroană de flori la crucea lui Liviu Corneliu Babeş, însoţiţi sau nu de autorităţi. Babeş a fost declarat târziu membru post-­mortem al Asociaţiei Urmaşilor şi Răniţilor Revoluţiei din Decembrie 1989.
Consiliul Local Brașov l-a declarat post-mortem cetăţean de onoare al Brașovului.
„Libertatea este tot ce trebuie să prețuiască toți oamenii și omenirea asta. Și când vezi că libertatea începe să-ți fie îngrădită, ești foarte îngrijorat. Copiii de azi trăiesc în altă lume, ei au deja altă viziune, alte preocupări, dar ar trebui să știe că viața nu este ușoară și că fără libertate, viața nu are niciun sens”, declara, acum doi ani, Etelka Babeș, văduva martirului.

Evenimente comemorative, la 35 de ani

Primăria Brașov, în parteneriat cu Asociația „15 Noiembrie 1987″ și Asociația Luptătorilor, Răniților și Urmașii Eroilor „Brașov – Decembrie 1989″ și Centrul Cultural Apollonia, organizează sâmbătă, 2 martie, o suită de evenimente comemorative la 35 de ani de la sacrificiul suprem al eroului-martir brașovean Liviu Corneliu Babeș, brașoveanul care, pe 2 martie 1989, s-a autoincendiat pe pârtia Bradul, în semn de protest împotriva regimului comunist.
Evenimentele vor începe la ora 11.30, la crucea de pe pârtia Bradul, vor continua cu ceremonia religioasă și depunerea de coroane de flori de la Biserica Sf. Ioan Botezătorul, din Poiana Brașov, și dezvelirea monumentului ridicat în cinstea martirului Liviu Corneliu Babeș, de Primăria Brașov.
De la ora 16.00, la Centrul Cultural Apollonia se va desfășura evenimentul „In Memoriam. Liviu Corneliu Babeș – Împotriva Reprimării. Stop Murder“, care cuprinde:
prezentarea proiectelor Muzeului Ororilor Comunismului în România și ale Fundației Culturale Memoria; prezentarea cărții „Torțe vii în blocul sovietic. Cazuri de autoincendiere motivate politic în anii 1966-1989”, de Peter Blazek; vernisajul expoziției „Omul fără memorie” a pictorilor Teodor Zaica și Mircea Hristescu;
Proiecția filmului documentar „Dezastrul roșu” (1987).