Știți ce reprezintă această imagine?

Fotografia a fost realizată în Rezervația „Pădurea și mlaștinile eutrofe de la Prejmer”, în apropierea localității Lunca Câlnicului. Această rezervație ocupă 252 hectare de pădure și 6 hectare de mlaștină. Pădurea de acolo este o rămășită a marilor păduri ce acopereau în vechime aproape întreaga suprafață a depresiunii Bârsa, conservând unele specii de plante  relicte, de climă rece, din perioada cuaternarului (începută cu 2,5 milioane de ani  în urmă). În zona de mlaștină se găsesc unele rarități bine conservate, cum sunt: jimla Țării Bârsei, irisul siberian, roua cerului (plantă carnivoră), laleaua pestriță, ciucurașul (Adenophora lilifolia, plantă rară între elementele continental-orientale) ochii-broaștei (Primula farinosa) ș.a.

Revenind la fotografie, în ea se poate vedea un arbore care a fost „sculptat” de dinții castorilor, într-una din nopțile trecute, pentru ca apoi să fie doborât și folosit ca „opritor”, pentru acumularea apei. În zona adiacentă, mai mulți arbuști, de diametre mici, au fost retezați de aceleași rozătoare, care se pregătesc de iarnă și își umplu „cămările” cu provizii.

Castorul (biberul sau brebul) a dispărut de pe teritoriul României încă din primele decenii ale secolului al 19-lea, din cauza vânării sale excesive pentru carne și blană. Se povestește că, în posturile creștine, atunci când se dădea dezlegare la pește, oamenii – chiar și din rândul clerului – mâncau și carne de castor, întrucât era socotit un animal „curat”, trăind în apă și hrănindu-se doar cu vegetație. Blana de castor era, de asemenea, foarte căutată, unul din obiceiuri fiind ca, la nuntă, mireasa să primească o haină din această blană, pentru confecționarea căreia era nevoie să fie uciși 20-30 de castori.

După mai mult de un secol de absență a castorului din țara noastră, cercetători de la Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice Brașov au derulat, în perioada 1998-2003, un proiect comun cu o echipă a Ministerului Mediului din Bavaria, readucând această specie în România. 182 de exemplare de Castor fiber L au fost importate din Germania și eliberate pe râurile Olt, Mureș și Ialomița.  

În zona noastră le-a mers foarte bine, astfel că s-au înmulțit și s-au răspândit de pe Olt pe unii afluenți ai acestuia, ajungând chiar să formeze o colonie în zona prevăzută pentru construirea Aeroportului Brașov. De asemenea, lucrările acestor „ingineri” din regnul animal au creat unele probleme deținătorilor de terenuri agricole din zonele în care castorii au construit baraje.

Cu toate acestea, specialiștii afirmă că populațiile de castori au un rol pozitiv major în natura sălbatică, în special în reglarea debitelor râurile de munte. În plus, materialele pe care le folosesc pentru baraje au rolul de a curăța apa, iar  prin construirea acestor habitate umede remodelează ecosistemul, contribuind la abundența florei și faunei.