Statul câștigă cel mai mult de pe urma majorării salariului minim brut pe economie

Salariul minim brut garantat în plată va fi diferenţiat în funcţie de nivelul de studii sau de vechimea în muncă, informează Guvernul, şi ar urma să crească de la 1 noiembrie 2018, nu de la 1 ianuarie 2019, cum era programat.

Citiți aici detalii:

Salariul minim, diferenţiat în funcţie de studii şi de vechime

Își asigură mai mulți bani la buget și intervine nejustificat

Într-o analiză publicată de avocat.net se arată motivele pentru care nu e benefică majorarea salariului minim, prin impunere, fără consultări, fără studii de impact: „Că salariul minim urma să crească știam deja – creșterea fusese propusă oficial, într-un proiect în dezbatere, dar era stabilită pentru începutul anului viitor. Acum aflăm că se va aplica de la 1 noiembrie și că vor exista mai multe tipuri de salariu minim. De unde graba? Unii spun că sumele ce vor intra la buget ca urmare a devansării creșterii salariului minim nu sunt de ignorat, ci absolut necesare pentru anumite corecții (ca cifrele să dea bine, altfel spus). Sindicatele văd cu ochi buni orice creștere, oricând, dar un semn de întrebare e cu privire la intervenția statului în diferențierea salariului minim acolo unde, de fapt, piața ar trebui să o facă. Legiuitorul ar trebui să se preocupe de alte modificări, cerute de multă vreme de sindicate, dar nu o face. (…) am aflat că majorarea salariului minim la 2.080 de lei se grăbește cu două luni și se va aplica de la 1 noiembrie, iar pentru cei cu studii superioare și pentru cei cu cel puțin 15 ani vechime se va acorda un salariu minim ceva mai mare. Măsuri anunțate ca multe altele, în week-end, fără consultări cu actorii direct implicați, fără studii de impact (sau, cel puțin, nu sunt aduse la cunoștința publicului) și cu efecte puse sub semnul întrebării, în cel mai bun caz. De unde graba, în primul rând?”.
La această din urmă întrebare, avocatul Gabriel Biriș, fost secretar de stat la Ministerul Finanțelor Publice, încearcă să ne facă să înțelegem: bugetul va câștiga, prin devansarea creșterii salariului minim cu două luni, sume importante de bani. „Un calcul simplu: salariul minim crește de la 1.900 lei la 2.080 lei, adică cu 180 lei; din suma asta, 41,5% – rămân la buget, plus încă 2,25% de la angajator, adică + 79 lei; de la 2 milioane de angajați la minim, bugetul câştigă 158 milioane/lună, adică 1,9 miliarde lei/an. Ca să înțelegem de unde graba…”, a spus Biriș pe pagina sa de Facebook.
Anca Dragu, fost ministru al finanțelor, susține că majorarea de la 1 noiembrie e de natură reparatorie pentru creșterea economică vădit deteriorată pentru anul acesta. „Am început cu o prognoză de 5,5% (a creșterii economice – n.red.), acum suntem la 5,1%. Guvernul recunoaşte că prognoza a fost prea generoasă. În piaţă nu există prognoze de peste 4% pentru 2018. Al treilea ar fi unul de încasări. Se pot încasa în aceste 2 luni câteva sute de milioane, nu foarte mult, dar sunt buni şi aceia”, spune fostul ministru, la Digi24.

Asociația Oamenilor de Afaceri critică devansarea majorării

Analiza celor de la avocat.net continuă: „Desigur, creșterea salariului minim nu poate decât să bucure angajatul. Dar se poate spune oare același lucru și despre angajator? Mai ales atunci când țâșnește așa, peste noapte? Fusese anunțată deja pentru 1 ianuarie, dar acum e propusă să se aplice de chiar joia viitoare. Și diferențiat. Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) critică devansarea majorării și constată cum, încă o dată, Guvernul arată că relația sa cu mediul de afaceri, pe care a dorit-o strânsă în programul de guvernare, e doar un deziderat pe hârtie. «AOAR atrage atenția asupra încetinirii creșterii economice în anul 2018, de cca. 4,4% în prezent, faţă de nivelul de 5,3% menținut ca premisă chiar la aprobarea primei rectificări bugetare din acest an. În astfel de condiții, anunțarea devansării creșterii salariului minim pe economie începând cu 1 noiembrie 2018, fată de 1 ianuarie 2019, reprezintă o măsură populistă, arbitrară, afectând negativ sectorul privat, cu deosebire industria prelucrătoare. AOAR constată, cu regret, că prevederile din programul de guvernare privind îmbunătăţirea relației Guvern-mediul de afaceri răman simple declarații politice, de natură electorală. Toate măsurile adoptate de guvernele ce s-au succedat de la 1 ianuarie 2017 au pus la grea încercare companiile, afectând  semnificativ încrederea și performanță mediului socio-economice»”, transmite AOAR într-un comunicat.

Sindicatele: diferențierea salariului minim nu e treaba Guvernului

Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical, și Bogdan Hossu, președintele Confederaţiei Naţionale Sindicale (Cartel Alfa), au susținut că intervenția legiuitorului în diferențierea salariului minim este nejustificată și nu ar trebui să-i aparțină. În condiții normale și cu posibilități reale de a negociere colectivă pe toate palierele, astfel de chestiuni ar trebui negociate și dictate în piața muncii, nu de la nivelul statului. Amândoi reprezentanții, deși aprobă creșterea salariului în sine, critică lipsa de interes a statului în a face modificări concrete, cerute de atâta vreme de sindicate, la Legea dialogului social, astfel încât să se dea posibilitatea de a încheia contracte colective de muncă pe toate palierele.
„Dacă ne uităm pe structură, constatăm că funcţiile care necesită studii superioare, şi orice calificare superioară, sunt plătite la nivelul salariului minim. Asta înseamnă că structural există o fraudă fiscală şi, în acelaşi timp, există tendinţa clară de evaziune făcută de către angajatori, menţinând salariile minime şi bonificând pe sub masă sau chiar legal, scutindu-se astfel de taxele şi impozitele aferente pentru anumite forme de plată. Raportările din urmă cu doi ani ale Ministerului Finanţelor arată că frauda pe piaţa muncii este 14,3% din PIB”, a afirmat Bogdan Hossu, citat de Agerpres.
Într-acolo arată și Dumitru Costin: angajatorii dau pe contract minimul pe economie și restul pe lângă hârtie, astfel încât să se evite taxarea. „Nimeni nu ştie care este amploarea acestui fenomen, pentru că ar trebui să se facă o cercetare amplă pentru asta. Măsura propusă de Guvern este menită să contracareze acest fenomen, însă nu Guvernul trebuie să impună acest lucru, ci ar trebui să repună în vigoare mecanismul negocierii colective, care devine obligatoriu în orice economie”, a spus Costin, citat tot de Agerpres.

Cristian Păun, profesor de economie, într-un articol publicat pe Republica.ro, punctează:

Zece motive să nu crească salariul minim pe economie

Am înțeles că au apărut 7 motive să crească salariul minim pe economie în România. Iată 10 motive să nu crească acest salariu:

1. Salariul minim este un cost minim pe care îl plătesc taman cei care contează cel mai mult economic – antreprenorii (cei care descoperă un dezechilibru, îl valorifică angajându-se în producție și schimburi voluntare, alocând resurse în condiții de incertitudine pe care și-o asumă în integralitatea sa);

2. Salariul minim este o barieră de intrare pe piață a celor care oferă muncă (din moment ce prețul devine impus și prohibitiv), mai ales a unora defavorizați: cei tineri fără experiență, cei care vor să schimbe domeniul de activitate, dar încă nu au specializare, cei care sunt în vârstă aproape de pensionare, cei cu educație nu prea avansată care adaugă prea puțină valoare economică prin munca lor;

3. Salariul minim este un cost care afectează eficiența, competitivitatea și profitabilitatea afacerilor. Acest cost poate fi suportat parțial de antreprenor din profitul lor. Și limitat. De regulă, se suportă prin reducerea investițiilor, restructurare, renunțarea la dezvoltarea unor activități (inclusiv dezvoltare de produse noi sau intrarea pe piețe noi);

4. Salariul minim produce șomaj: pentru a acoperi costurile, antreprenorii vor renunța la locuri de muncă, mai ales la cele de care nu au neapărat nevoie (în recesiune va fi și mai rău, că se va ajunge la posturile direct productive);

5. Dinamica sa este complet necorelată cu dinamica productivității factorului de producție muncă sau cu competitivitatea din economia românească;

6. Salariul minim duce la creșterea importurilor, din moment ce devine tot mai competitiv să produci bunuri în țările din jur, mai ales bunurile intensive în muncă (produse alimentare, încălțăminte, textile);

7. Salariul minim nu ține cont de specificul sectoarelor de activitate, creșterea sa se face otova, fără a vedea care sunt diferențele de salarizare / cost / eficiență din sector;

8. Salariul minim este un cost minim impus de stat, în timp ce prețul de piață este un preț pe care îl ”impune” piața, orice înrăutățire a condițiilor pieței (recesiune) va atrage un faliment masiv în economie. Salariul minim este un cost care nu mai poate fi scăzut ușor (ca orice drept odată câștigat);

9. Salariul minim a avut în ultima perioadă o evoluție complet diferită de țările din jur, suntem țara cu cea mai mare creștere a ponderii salariului minim în salariul mediu sau median.

10. Salariul minim nu are în spate o metodologie clară și previzibilă de creștere, ceea ce impune o mare incertitudine pentru antreprenori. Este un instrument populist și folosit, mai degrabă, pentru a seduce un anumit tip de electorat;

BONUS:

11. Salariul minim în România are în spate cele mai mari taxe pe muncă din Uniunea Europeană. El poate aduce pe termen scurt anumite venituri în plus la bugetul de stat (mai ales atunci când economia nu crește cât ai prevăzut inițial la construcția bugetară). Dar pe termen mediu lucrurile se vor înrăutăți. În plus, în criză va fi dezastru în sectorul privat. E un calcul pueril pe care orice economist de bun simț îl respinge. Gogomăniile socialiste prezentate cu emfază ca mari panacee pentru sărăcie și probleme sociale au exact efectul advers. Nu țin apa. Este de neînțeles pentru mine cum o țară sărăcită de decenii de socialism se află în mâinile unora care, cum apare un iz de libertate, mai întind o sârmă ghimpată de gâtul nostru.