Statul a plătit degeaba studii de fezabilitate pentru autostrăzi, o „fantomă” fiind BRAȘOV-Târgu Mureș

Compania de Drumuri a plătit în perioada 2000-2015 pentru 126 de Studii de Fezabilitate, dintre care a folosit 49. Din studiile făcute pentru autostrăzi, patru sunt neutilizate, au spus pentru economica.net oficialii Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Aceştia au precizat că pentru autostrăzi există patru SF-uri neutilizate care au costat 13,5 milioane de lei, inclusiv TVA. „Acestea sunt autostrada Centura Bucureşti Nord, autostrada Braşov – Târgu Mureş, autostrada Târgu Mureş – Ditrău, Autostrada Ditrău – Târgu Neamţ”, au menţionat oficialii de la Drumuri. Potrivit acestora, firmele care au realizat cele mai multe SF-uri plătite şi neutilizate sunt CONSITRANS, IPTANA şi SEARCH CORPORATION.

Dacă autostrada Centura Bucureşti Nord urmează să fie scoasă la licitaţie pentru construcţie, după ce pentru secţiunea de sud au fost depuse deja oferte, pentru autostrada de la Braşov la Târgu Mureş nu există încă un plan concret. Incertă este şi situaţia tronsoanelor Târgu Mureş – Ditrău şi Ditrău – Târgu Neamţ ale autostrăzii Montana (A8), ce va lega Ardealul de Moldova. În cazul Târgu Mureş – Ditrău, procurorii DNA au declanşat o anchetă legată de revizuirea Studiului de Fezabilitate, în urma unei sesizări a Curţii de Conturi. Totuşi, un alt tronson al Autostrăzii Montana, cea mai scumpă din România, ar putea fi scos la licitaţie pentru construcţie, potrivit şefilor de la Transporturi.

Ministerul Transporturilor (MT) a anunţat luna trecută că anul acesta va începe prima fază pentru construirea a 78 km de autostradă, între Târgu Neamţ şi Iaşi, în baza unei proceduri de licitaţie pentru servicii de proiectare şi execuţie. Autostrada Iaşi – Târgu Mureş (A8- Montana, Târgu Mureş- Ditrău- Tg Neamţ –Iaşi- Ungheni), reprezintă în continuare o prioritate pentru Guvernul României. „Pentru acest proiect, a cărui valoare estimată este de circa 9 miliarde euro, Ministerul Transporturilor a purtat deja discuţii cu importante instituţii financiar bancare pentru identificarea soluţiilor de finanţare”, anunţa MT într-un comunicat.

Autostrada Braşov-Ploieşti, două S.F.-uri expirate

În timp ce studiile pentru unele autostrăzi nu sunt utilizate, pentru unele secţiuni de şosea de mare viteză urmează să se facă altele noi. Este cazul tronsonului Ploieşti – Braşov, pentru care Guvernul vrea să împrumute 35 de milioane de lei de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, pentru activităţi preliminare construcţiei.
Tronsonul Ploieşti – Braşov a mai fost însă studiat în SF realizat pentru autostrada Bucureşti-Braşov în anul 2001 şi revizuit în anul 2006. Firma care a realizat SF este SEARCH CORPORATION, potrivit oficialilor CNAIR.
La sfârşitul lunii octombrie, premierul Mihai Tudose a avut o întrevedere cu o delegaţie a Băncii Mondiale, condusă de Tatiana Proskuryakova, manager de ţară, pe tema proiectelor de infrastructură rutieră, context în care reprezentanţii instituţiei financiare internaţionale au comunicat decizia instituţiei financiare de a susţine implementarea proiectului autostrăzii Ploieşti – Braşov. Autostrada Ploieşti – Braşov include secţiunea Comarnic – Braşov, pe care statul a încercat de trei ori să o construiască prin concesiune, însă fără succes.
Pe 2 octombrie 2017, Compania de Drumuri a semnat cu Alpenside contractul pentru construcţia lotului 5 din această secţiune, respectiv Râşnov – Cristian (Braşov). Dar se pare că şi aici ar exista câteva impedimente.