Expres

Solstiţiul de iarnă 2016. Cea mai lungă noapte din an

 

Solstiţiul de iarnă care are loc anual în 21/22 decembrie este momentul care reprezintă începutul iernii astronomice şi este urmat de cea mai lungă noapte din an.

Deşi iarna meteorologică soseşte încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de un moment precis – solstiţiul de iarnă. Acesta este legat de mişcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecinţa mişcarii reale a Pământului în jurul Soarelui.

„După cum este cunoscut, axa polilor Pământului îşi păstrează (în primă aproximație) direcţia fixă în spaţiu, ea fiind înclinata cu 66° 33′ faţă de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cereşti numit „ecliptică”, a carui înclinare faţă de ecuatorul ceresc este de 23° 27′. La momentul solstiţiului de iarnă, Soarele se află deci în emisfera australă a sferei cereşti, la distanţa unghiulară maximă de 23° 27′ sud faţă de ecuator, el efectuând mişcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor şi a nopţilor, precum şi succesiunea anotimpurilor”, se precizează pe site-ul Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

Iluminarea planetei la solstiţiul de iarnă

Astăzi, Soarele a răsărit cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est şi a apus tot cu acelaşi unghi spre sud faţă de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el a „urcat ”- ţinând cont de latitudinea medie a ţării noastre, de 45° – la numai 21° faţă de orizont. În aceste condiţii, astăzi a fost cea mai scurtă zi din an – 8 ore şi 50 minute, iar durata nopţii va avea o valoare maximă, de 15 ore şi 10 minute. În emisfera sudică a Pământului, fenomenul are loc invers, iar momentul respectiv marchează începutul verii astronomice.

Articole asemănătoare

Până în 21 iunie, durata zilelor va creşte continuu, iar cea a nopţilor va scădea în mod corespunzător. În trecut, momentul solstiţiului de iarnă era marcat prin obiceiul urcării pe munte, cu torţe aprinse, pentru a întâmpina răsăritul Soarelui şi a se închina acestuia, precum şi altor zeităţi. După rugăciune, se ţineau petreceri cu foc, se cânta şi se dansa până la asfinţit, când oamenii coborau la casele lor.

După cucerirea Daciei de către romani, substratul autohton al sărbătorilor de iarnă a fost îmbogăţit cu Saturnaliile şi Calendele lui ianuarie. Saturnaliile (17-23 decembrie) reprezintă sărbători romane închinate zeului Saturn şi soţiei sale Ops, care personifică rodnicia pământului. În spaţiul mioritic, Saturn a fost identificat de antici cu Zamolxe.

Tot de la romani s-au transmis în credinţa solară a strămoşilor noştri elemente din cultul lui Mithra, sărbătorit pe 25 decembrie ca Sol Invictus (Soare invincibil). De remarcat că religia creştină nu a eliminat complet tradiţiile şi obiceiurile popoarelor, dar a înlocuit zeii păgâni cu sfinţi creştini. Pentru credincioşi, Crăciunul înseamnă Naşterea Domnului, însă iniţial această mare sărbătoare nu era pe 25 decembrie, zi închinată lui Mithra, ca Soare invincibil, ci pe 6 ianuarie, când azi sărbătorim Boboteaza.

Calendele lui ianuarie reprezintă sărbătorile de început de an, deosebit de venerate la romani, când îşi ofereau daruri şi îşi transmiteau urări. Atunci se împărţeau ramuri verzi de laur sau palmier pe care erau prinse smochine, turtă dulce sau alte daruri, tradiţie transmisă poporului nostru prin obiceiul Sorcovei.


Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.

Google Ads Whatsapp Channel

Articole asemănătoare

0 0 voturi
Evaluarea articolului
Abonaţi-vă
Anunțați despre
0 Comentarii
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Păreri in linie
Vezi toate comentariile
Back to top button