Solemnitate în Parlament pentru 15 Noiembrie 1987 Brașov

Solemnitate în Parlament pentru 15 Noiembrie 1987 Brașov.

Conducerea Parlamentului a decis, miercuri, organizarea unei şedinţe solemne, dedicate revoltei muncitoreşti de la Braşov din 15 Noiembrie 1987. Solemnitatea va avea loc 14 noiembrie 2022 începând cu ora 17.00.

Inițiativa a venit de la liderul deputaţilor PNL, parlamentarul brașovean Gabriel Andronache. Acesta anunțat evenimentul într-o postare pe Facebook.

„Am susţinut astăzi în Birourile Permanente Reunite propunerea PNL şi a colegilor din coaliţie pentru organizarea unei şedinţe comemorative a revoltei muncitoreşti de la Braşov din noiembrie 1987. Parlamentul a aprobat organizarea primei şedinţe de comemorare care se va desfăşura la data de 14 Noiembrie 2022 începând cu ora 17.00”,

El a precizat că aceasta e o nouă recunoaştere a faptului că 15 Noiembrie 1987 a reprezentat un eveniment cu caracter naţional care a contribuit semnificativ la căderea dictaturii comuniste din România.

„Vom invita la şedinţa comemorativă eroii braşoveni care şi-au riscat viaţa pentru ca românii să trăiască în democraţie”, mai spune Andronache.

Solemnitate în Parlament pentru 15 Noiembrie 1987 Brașov

Revolta care a schimbat cursul istoriei

E considerată de istorici cea mai semnificativă acțiune anticomunistă din Europa de Est, de la finele anilor ’80. Revoltă spontană a reprezentat, de fapt, preludiul şi „repetiţia generală” pentru Decembrie 1989.

Pe data de 15 noiembrie 1987, la Braşov ca de altfel în întreaga ţară, se desfăşurau alegerile de deputaţi. Steagurile cu secera şi ciocanul şi cele cu chipul „iubitului conducător” se aflau peste tot. La Primăria oraşului şi la Comitetul judeţean de partid se aşteptau rezultatele care nu puteau fi decât de 99,9%.
În jurul orei 10.00, liniştea oraşului a fost spulberată. Câteva sute dintre muncitorii de la uzina „Steagul Roşu” au pornit într-un marş de protest spre centrul Braşovului. Pe măsură ce înainta, coloanei i s-au adăugat sute şi chiar mii de oameni. Erau elevi, studenţi, muncitori, oameni de diferite profesii, care pentru prima dată aveau curajul să protesteze. Aveau să o facă – aşa cum se va vedea – cu mult curaj, dar şi cu multă furie. Protagoniștii de atunci recunosc că fără brașovenii care li s-au alăturat ei poate nici nu ar mai fi trăit.