Sf. M. Mc. Gheorghe este sărbătorit astăzi / Superstiții la Sângiorz / La mulți ani!

Liliana Jighira25 aprilie 2022

0 4 minute de citit

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este sărbătorit astăzi, în a doua zi de Paști, nu în 23 aprilie, care este ziua martirizării sale. Motivul pentru care a avut loc această schimbare este acela că ziua de cinstire a Sfântului Gheorghe a coincis cu Sfânta și Marea Sâmbătă, iar Tipicul prevede ca sărbătorirea sfinților mari care cad în Vinerea Mare sau Sâmbăta Mare să fie transferată a doua zi de Paști.

Sf. M. Mc. Gheorghe este unul dintre cei mai cunoscuţi şi veneraţi apărători ai creştinismului, multe biserici având hramul său, iar cu numele său fiind botezaţi mulţi creştini. Cu toate acestea, istoria vieţii sale este foarte puţin cunoscută şi poate de aceea multe legende avându-l că erou au apărut de-a lungul timpului. El este sărbătorit atât de Biserica Ortodoxă, cât şi de cea Romano-Catolică, imaginea sa fiind întotdeauna asociată cu vitejia nemărginită şi credinţa în Hristos şi în Biserica sa, până la sacrificiul suprem. Tradiţia ortodoxă menţionează că Sf. Gheorghe s-a născut în Capadochia, într-o familie creştină, tatăl său fiind general roman, iar la vârsta de 30 ani, Sf. Gheorghe a devenit la rândul său general în armata împăratului păgân Diocleţian. Când acesta, prost sfătuit de ginerele său, a început prigoana împotriva creştinilor, Sf. Gheorghe l-a înfruntat deschis, refuzând să se ridice împotriva confraţilor de credinţă, ceea ce i-a adus persecuţii din partea lui Diocleţian. A fost chinuit în cele mai cumplite chipuri (i s-a pus o stană de piatră pe piept, a fost tras pe roată, pus în groapă cu var nestins, obligat să poarte încălţări cu piroane lungi, iar pentru că a refuzat să se închine idolilor, bătut cumplit cu vână de bou), apoi a fost otrăvit, dar de fiecare dată a scăpat, prin rugăciune. După ce împăratul Diocleţian a încercat să îl înduplece, oferindu-i în zadar bogăţii şi onoruri, l-a condamnat la moarte. În drum spre locul unde urma să fie decapitat, a înviat un mort, prin puterea rugăciunii, ceea ce a făcut-o pe împărăteasa Alexandra să se convertească la creştinism, dar exemplul său de tărie neclintită în Hristos a adus şi alte mii de oameni la adevărata credinţă.

Două lăcașuri de cult din Brașov au hramul

O popularitate imensă a căpătat Sf. Gheorghe în Anglia după traducerea „Faptelor” sale în anglo-saxonă în secolul al VIII-lea, devenind totodată protectorul armatei. Steagul actual al Angliei (Union Jack) are la origine crucea Sf. Gheorghe, fiind considerat patronul spiritual al ţării. Şi Armata Română îl avea în trecut patron spiritual, astăzi doar Forţele Terestre l-au păstrat pe Sf. Mare Mucenic Gheorghe drept ocrotitor. În credinţa populară, dar şi în iconografie, Sf. Gheorghe este asociat cu omorârea balaurului, minunea de la Beirut fiind săvârşită după moarte, moment în care 25.000 de închinători la idoli s-au creştinat. Legenda spune că locuitorii trebuia să-i ofere zilnic oi pentru a-i potoli foamea, iar când nu au mai avut oi, balaurul a cerut-o pe fata împăratului. Atunci a apărut un viteaz creştin care s-a oferit să răpună balaurul, dar după ce a salvat prinţesa, a refuzat căsătoria cu ea şi jumătate din împărăţie, spunând că mai are multe alte lucruri de îndeplinit în lupta pentru apărarea bisericii şi ajutorul săracilor şi al nedreptăţiţilor; apoi le-a spus că numele lui este Gheorghe şi a plecat. Un ierarh din secolul a V-lea spune despre acesta: „Numele Sfântului Gheorghe este onorat de credincioşii de pretutindeni, dar adevăratele sale fapte sunt ştiute numai de Dumnezeu”. În conştiinţa populară românească, Sfântul Gheorghe este unul dintre cei mai prezenţi sfinţi, numeroase biserici purtând hramul său (la Braşov există cea de pe Bulevardul 15 Noiembrie (foto 2), dar şi capela militară din spatele Brigăzii 2 Vânători de Munte, pr. Bogdan Oancea înfiinţând chiar Asociaţia creştină „Sf. M. Mc. Gheorghe, existând şi oraşe – Sf. Gheorghe (Covasna) şi chiar unul dintre cele trei braţe ale Dunării, cu acest nume.

Sângiorzul deschide primăvara

În calendarul popular este sărbătorit Sângiorz, un personaj mitologic, important şi venerat, care ar fi primit în păstrare cheile vremii, împreună cu Sâmedru. Legenda spune că atunci când aude orăcăit de broaşte, Sângiorzul întinde mâna şi ia cheile din mâna lui Sâmedru, închide iarna cu o cheie, iar cu cealaltă deschide primăvara, vremea cea bună, de aceea sărbătorirea sa, care se întinde pe mai multe zile (21 aprilie-1 mai) are semnificaţii de înnoire a timpului.
În consecinţă, din practicile ritualice nu lipsesc pomenirea şi îmbunarea spiritele morţilor, mai ales a celor rele. La Sângiorz se aprindeau şi focuri rituale, menite să purifice spaţiul, să distrugă sau să ţină în frâu vrăjitoarele ce aduceau necazurile şi calamităţile asupra oamenilor, a vitelor şi a recoltelor. În dimineaţa de Sângiorz se practicau udatul, stropitul, scăldatul sau înrouratul ritual, apa putând fi „neîncepută” - acesta era un act de purificare, de prevenire a bolilor, dar şi unul menit să aducă vitalitate şi frumuseţe sau să grăbească căsătoria. La Sângiorz era semănat „busuiocul dragostei” care avea puterea magică de a face fetele mai drăgăstoase şi atrăgătoare, aducându-le şi norocul de a se căsători în acel an. Asemănător celorlalte sărbători care erau hotar de timp, se credea că la Sângiorz se deschidea cerul pentru o clipă, iar oamenii care aveau norocul de a surprinde momentul îşi putea împlini dorinţele în acel an. Acum era şi timpul cel mai favorabil pentru descoperirea comorilor, fiindcă flăcările ardeau deasupra lor şi locul putea fi însemnat în mare taină. Tot la Sângiorz se făceau previziuni meteorologice, se interzicea împrumutul lucrurilor din casă, se retezau părul şi vârful cozilor la animale. Sângiorzul este considerat şi începutul de an pastoral, de urcare a oilor la munte.

Aproape 34.000 de brașoveni au onomastica

Din datele furnizate de directorul Direcţiei Judeţene Comunitare de Evidenţă a Persoanelor (DJCEP) Braşov, Ioan Curecheriu, în judeţul Braşov, îşi sărbătoresc astăzi ziua onomastică 33.998 de braşoveni: 10.673 de femei care poartă numele de Georgeta, Georgiana, Geta, dar şi 23.325 de bărbaţi care poartă numele de Gheorghe, George, Gheorghiţă, Ghiţă. Printre cei sărbătoriţi se numără şi braşoveni care au numele scris greşit, evident că nu din vina lor: Giorgiana şi Ghiorghe.
„Tuturor le urăm «La mulţi ani!» şi le dorim multă sănătate!”, spune directorul DJCEP Braşov. Urări cărora ne alăturăm.

Tag-uri

Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.