Semnal de alarmă la SCJU Brașov: „Tratăm peste o mie de pacienți GRATIS!” / Modelul „Floreasca” falimentează marile spitale de urgență

Sistemul medical din Brașov se lovește de un paradox financiar greu de digerat: cu cât muncești mai mult, cu atât ești mai „pedepsit”. Dr. Dan Grigorescu, directorul Spitalului Clinic Județean de Urgență (SCJU) Brașov, a tras un semnal de alarmă dur după ce unitatea medicală a raportat un deficit uriaș în primele trei luni ale anului 2026.

În timp ce marile spitale de urgență din țară, precum Floreasca din București, se declară în incapacitate de a mai acoperi costurile, situația de la Brașov oglindește aceeași realitate sumbră. Conform datelor prezentate de medicul brașovean, SCJU Brașov a realizat în primul trimestru al acestui an servicii medicale peste valoarea contractată cu Casa de Asigurări de Sănătate (CAS), în sumă de 6.303.259 lei (peste 1,2 milioane de euro).

Peste 1.000 de pacienți „în plus” față de contract

Deși cifrele par simple statistici, în spate se află oameni: 1.049 de cazuri au fost tratate la SCJU Brașov fără ca spitalul să primească decontarea lor.

„Nu-i așa că vă bucurați că am tratat GRATIS (!!!) un plus de 1.049 de cazuri? Nu sunteți de acord că, plătindu-ne această diferență, am putea și noi să ne constituim un stoc de rezervă la medicamente și materiale sanitare?”, l-a întrebat, retoric, dr. Dan Grigorescu pe președintele CNAS.

Capcana contractelor impuse

Problema pleacă de la modul în care sunt structurate contractele cu Casele Județene de Asigurări. Acestea nu sunt negociate, ci impuse pe baza unor calcule rigide care nu țin cont de realitatea din unitățile de primiri urgențe. În timp ce spitalele mici nu reușesc să-și consume bugetul, trimițând cazurile grave către Brașov sau București, banii rămași nu sunt redistribuiți către unitățile care preiau efectiv fluxul de pacienți.

Riscurile „Modelului Floreasca”: Selecția pacienților?

La Spitalul Floreasca, managerul le-a sugerat medicilor „prioritizarea/reprogramarea” internărilor pentru a nu mai depăși bugetul. Dr. Grigorescu consideră această soluție ca fiind una la limita moralității profesionale și avertizează că medicii sunt puși într-o postură imposibilă: să decidă cine are dreptul la sănătate în funcție de un grafic financiar.

Consecințele subfinanțării la Brașov:

• Lipsa medicamentelor: Medicii se confruntă zilnic cu situația în care „bugetul pe luna asta s-a terminat”.
• Datorii și penalități: Facturile către furnizori nu pot fi achitate la timp, generând penalități.
• Blocaj ANAF: Din acest an, mecanismele de control blochează orice tentativă de depășire a bugetului alocat, lăsând spitalul fără „oxigen” financiar.

„Vinovați fără vină”

În acest moment, SCJU Brașov se găsește în situația de a împărți resurse insuficiente pentru un număr de pacienți care crește constant. Responsabilitatea, punctează dr. Grigorescu, cade pe umerii medicilor și ai managementului, în timp ce pacienții devin „figuranți” într-o dramă administrativă absurdă.

Rămâne de văzut dacă Ministerul Sănătății și CNAS vor reacționa la acest apel la transparență sau dacă marile spitale de urgență vor continua să „sponsorizeze” sistemul pe propria lor cheltuială, până la colaps.

Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.