Șeful Gărzii Forestiere BRAȘOV, Ion Munteanu: „Rolul nostru nu este să numărăm cioatele din pădure”

Garda Forestieră ar fi primit ordin să nu mai evalueze prejudiciile rezultate din tăierile ilegale de păduri, potrivit unui articol de presă publicat zilele trecute de portalul RISE Project.

Astfel, se specifică faptul că inspectorii silvici sunt cei care trebuie să combată fenomenul defrișărilor ilegale și să stabilească prejudiciile, dar că Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) ar fi transmis celor nouă Gărzi Forestiere din subordine o „circulară” să nu mai facă acest lucru.

În continuare, articolul invocă surse care comentează presupusul ordin venit de la Minister, susținând că acest demers afectează activitatea Gărzilor Forestiere în mod negativ. Mai mult, experții consultați de RISE susțin că singura modalitate eficientă de evaluare a unui prejudiciu forestier trebuie făcută „la firul ierbii”, respectiv măsurarea efectivă a cioatelor din pădure. Datele din teren sunt corelate apoi la controlul economic propriu-zis, când sunt verificate raportările oficiale ale firmei suspecte.

Ministerul Mediului a reacționat!

Azi, MMAP a dat o replică acestui material jurnalistic pe pagina de facebook a instituției, specificând că „circulara” la care face referire semnatarul articolului este, de fapt, „Procedura Operațională privind modul de efectuare a controalelor de către Garda Forestieră”, care reprezintă un set de reguli care are obiectivul de a pune ordine în felul în care își fac treaba inspectorii silvici.

„Până acum, Gărzile Forestiere acționau individual, dând interpretări uneori diferite prevederilor legale și fără să existe o coerență la nivel național. În urma analizei activității acestor instituții, s-a constatat că una din cauzele majore ale lipsei de eficacitate este timpul pe care personalul gărzilor forestiere l-a dedicat pentru activitatea de evaluare a prejudiciilor, în situațiile în care aceste prejudicii au făcut obiectul unor dosare aflate în cercetare / urmărire penală. Cu alte cuvinte, dacă cineva reclama la Poliție sau la Parchet o presupusă tăiere ilegală de arbori, organele de anchetă erau nevoite să cheme specialiști silvici pentru a evalua pagubele, întrucât doar specialiștii silvici au competență legală de a evalua pagube sau prejudicii produse prin tăieri ilegale. Ca urmare, se apela la inspectorii Gărzii Forestiere, care măsurau cu centimetrul, numărau și marcau fiecare cioată. Această activitate consuma între 60% și 70% din timpul de lucru al inspectorilor silvici, la nivel național”, argumentează MMAP.

Ca urmare, în condițiile în care numărul experților silvici din aceste instituții este redus, iar rolul acestora „nu este să numere cioate”, le-a recomandat acestora (fără să-i oblige) să lase alți specialiști silvici să facă această activitate. În concluzie, Procedura permite, în continuare, inspectorilor silvici, să deruleze activități de evaluare a pagubelor, însă spune foarte clar, în opinia MMAP, că nu acesta este obiectivul pentru care au fost Constituite Gărzile Forestiere și stabilește că această activitate poate fi derulată de oricare dintre cei 8.000 de specialiști silvici din toată țara.

„Nu negăm că vor exista, în continuare, angajați ai Gărzilor Forestiere care, pentru un salariu de 7.000 de lei pe lună, vor prefera să măsoare și să numere cioate în loc să deruleze activități de control, însă această atitudine nu este acceptabilă”, se mai menționează în comunicatul citat.

„Gestionăm tot genofondul forestier”, spune șeful Gărzii Forestiere Brașov

Am stat de vorbă pe această temă cu mai mulți brașoveni, printre care și cu inspectorul șef al Gărzii Forestiere Brașov, ing. Ion Munteanu. Acesta a declarat: „Este o procedură pe care o analizăm la nivelul echipei din Brașov, dar, în principiu, suntem de acord cu recomandările Ministerului. Rolul nostru nu este de a face evaluări punctuale și să numărăm cioatele, ci de gestionare a tot genofondul forestier și de a atrage atenția administratorilor de păduri să respecte prevederile legale, indiferent că vorbim de zona silvică privată sau de stat”.

Corelare cu Forest Law Enforcement, Governance and Trade

O analiză a acestei circulare a făcut și Aurelian Danu, purtător de cuvânt al PNL Brașov. Astfel, el este de părere că „important este ca toate instituţiile statului şi fiecare dintre noi să ne stabilim o prioritate în a proteja mediul natural”.

Danu a argumentat spunând că în actul de control prezentat în Circulara emisă de către Ministerul Mediului sunt incluse explicit evaluările prejudiciilor constatate de către inspectorii Gărzii Forestiere atât pentru arbori, cât şi pentru lăstari, puieţi sau brazi de crăciun (vezi pagina 38, punctul 6 din Circulară).

„Referitor la constatarea prejudiciilor, Circulara aduce un element de noutate prin faptul că acest proces de evaluare valorică trebuie realizat în cooperare cu celelalte instituţii ale statului precizate la punctul 8.4.4 (paginile 32 si 33 din Circulară). Cert este că acest document este deosebit de important pentru protejarea pădurilor, protecţia mediului şi prevenţia situaţiilor de dezastru – producerea de inundaţii, alunecări de teren sau alte asemenea situaţii. Acest document aduce şi un alt element de noutate: corelarea cu normele şi regulamentele europene aplicabile, în principal cu Regulamentul CE 2173din 2005 privind insituirea unui sistem de licenţe FLEGT – Forest Law Enforcement, Governance and Trade şi cu noul regulament al UE din domeniul lemnului (EUTR – Regulamentul (UE) nr 995/2010), introducerea de lemn și produse derivate din lemn pe piața UE recoltat în mod ilegal este interzisă. EUTR se aplică lemnului și a produselor din lemn fiind plasate pentru prima dată pe piața UE. Contracarează comerțul cu lemn și produse din lemn recoltat în mod ilegal, prin impunerea trei obligații principale”, a explicat sursa citată.

Aurelian Danu a enumerate aceste obligații principale:

1. Plasarea de lemn și produse derivate din lemn pe piața UE pentru prima dată recoltat în mod ilegal, este interzisă.

2. Operatorii din UE – cei care introduc produse din lemn pe piața UE pentru prima dată – sunt obligate să -și exercite „due diligence”.

3. Comercianți – cei care cumpără sau vând lemn și produse din lemn deja pe piață – sunt obligați să păstreze informații cu privire la furnizorii și clienții lor pentru a respecta condiţia de trasabilitate perfectă „din pădure până la beneficiarul final, procesatorul de lemn”.

„Dincolo de aceste elemente, considerăm că fiecare dintre noi avem o responsabilitate majoră în a proteja această resursă naturală, avem obligaţia să utilizăm instituţia sesizării organelor competente , care în conformitate cu această Circulară dispun de un instrument clar de control, iar alături de mecanismul „radarului forestier” pot contribui decisiv la gestionarea acestei resurse. Mai mult, respectarea legislaţiei naţionale şi europene referitor la obligativitatea agenţilor economici la realizarea re-împăduririlor pot avea în viitor un efect pozitiv în ceea ce priveşte reducerea probabilităţilor de producere a calamităţilor naturale. Acest proces este unul care ar trebui să fie priotitatea zero a Ministerului Mediului, mai ales în zonele în care în ultimii 10 ani au fost constatate producerea de inundaţii cu efecte devastatoare atât la nivelul populaţiei, cât mai ales asupra mediului. Important este ca toate instituţiile statului şi fiecare dintre noi să ne stabilim o prioritate în a proteja mediul natural, aceasta devenind o obligaţie. Instrumente există. Ele trebuie aplicate ferm”, a încheiat liberalul Aurelian Danu.

citește și

Academia Română: „Acţiunile de împădurire a ţării în afara fondului forestier se află la cel mai redus nivel din istoria postbelică a silviculturii româneşti»