Se spune ca in noaptea de dinaintea sacrificarii, animalul viseaza cutitul – Porcul de Craciun se taie, dupa traditie, astazi, in ziua de Ignat

Daca ar fi sa se mai respecte traditia, desi putini ii mai cunosc semnificatiile, romanii cu gospodarie ar trebui ca astazi, 20 decembrie, ziua de Ignat, sa taie porcul din ograda. In numeroase culturi stravechi, ritualul calendarului cerea efectuarea sacrificiilor umane cu ocazia schimbarii anului si, uneori, a anotimpului. Aceste obiceiuri sangeroase au fost inlocuite cu jertfirea animalelor si, intr-un anumit sens, a plantelor alimentare, realitate etnografica consemnata frecvent si la romani. Iar Craciunul, ce deschidea ciclul de 12 zile ale sarbatorilor de renovare a timpului, este unul din aceste momente. In avalansa pregatirilor de Craciun si Anul Nou, cand fiecare avea ceva de facut in gospodarie, taierea porcului era o activitate semnificativa, atat din punct de vedere economic – carnea si preparatele din carne de proc fiind alimente de baza in timpul sarbatorilor – cat si ritual. Semnificatiile etnologice ale sacrificiului ritual al porcului au radacini milenare, cand acest animal era considerat o intruchipare a spiritului graului, a vegetatiei in general, ceea ce explica faptul ca porcul era asociat cu zeitatile vegetatiei si era sacrificat in cinstea acestora, ca in Grecia, la misterele inchinate zeitei Demeter sau ale Persefonei, ori in vechiul Egipt, cand era jertfit zeului Osiris.

Porcul moare greu si carnea nu e buna, daca este plans
Si in spatiul etnic romanesc, porcul era sacrificat ritual, taierea avand loc intr-o anumita zi, la Ignat, 20 decembrie, si intr-un anumit moment al zilei, de obicei dimineata sau chiar in zori. Se pare ca denumirea este legata si de unul din sfintii pomeniti in 20 decembrie in calendarul ortodox, Sf. Ignatie Teoforul. Exista credinta ca porcul isi viseaza moartea in noaptea de Ignat sau macar cutitul, iar acest moment al taierii prilejuia mai multe practici rituale: prinderea si injunghierea animalului, efectuarea semnelor rituale pe corpul lui, jumulirea parului pentru confectionarea bidinelelor, parlirea sau jupuirea pielii pentru opinci, taierea porcului in bucati.
Toate acestea erau facute dupa un anumit tipic pastrat cu sfintenie, usor diferit de la o zona etnografica la alta, astfel incat sa preintampine stingerea „semintiei” porcilor, sa asigure sanatatea si prosperitatea gazdei in noul an, sa alunge spiritele malefice, sa prezica vremea pe o perioada indelungata de timp, sa fertilizeze ogoarele. Functia rituala a obiceiului este atestata de unele informatii etnografice legate de prezenta oamenilor milosi in jurul porcului la taiere: „La taiere nu trebuie sa stea nimeni primprejur dintre cei care sunt milosi din fire, caci se crede ca porcul moare cu greutate, iar carnea unui astfel de porc nu va fi buna. Pe porc sa nu il vaite nimeni”, consemneaza etnograful Tudor Pamfile. Tot acesta afirma ca ziua de 20 decembrie era patronata de un personaj mitologic feminin, numit Inatoarea. Aceasta pedepsea, asemenea Joimaritei, pe femeile care nu respectau anumite interdictii de munca, in special torsul si tesutul, in ziua de 20 decembrie.

La Moeciu a fost sacrificat deja un godac de 150 de kg
Traditia taierii porcului de Ignat a fost pusa in practica cu patru zile mai devreme la Moeciu, unde Primaria comunei in colaborare cu Asociatia Nationala pentru Turism Rural, Ecologic si Cultural a organizat prima editie a Festivalului „Traditii si Obiceiuri de Craciun”. Desi a fost pentru prima data cand a avut loc un astfel de festival in localitate, audienta a fost mult peste asteptarile organizatorilor. Obiceiul a fost urmarit cu interes nu numai de localnici, ci mai ales de numerosii turistii straini aflati in trecere prin zona. Ei s-au infruptat din plin din bucatele traditionale romanesti pregatite chiar in fata lor.
Edilii din Moeciu au pus la bataie un godac de peste 150 de kilograme, pe care l-au impartit apoi cu toti cei prezenti. Ca la orice petrecere traditionala, nu au lipsit nici colindatorii si tarafurile populare care i-au introdus pe oaspeti si pe localnici in atmosfera Craciunului.
Festivalul s-a incheiat tarziu in noapte pe acordurile muzicii populare romanesti, amestecata pe alocuri cu ritmuri mai moderne.