Schimbarea la Faţă – ce e bine şi ce nu să faceţi pe 6 august
La şase zile de când era, împreună cu ucenicii, în Cezareea, Iisus i-a luat cu el pe Petru, pe Iacov şi pe Ioan şi i-a dus pe Muntele Tabor, unde li s-au arătat Moise şi Ilie. Moise era cel care a condus poporul lui Israel prin pustie, iar Ilie cel mai slăvit dintre prooroci. „Şi după şase zile, Iisus a luat cu Sine pe Petru şi pe Iacob şi pe Ioan, fratele lui, şi i-a dus într-un munte înalt de o parte. Şi S-a schimbat la faţă înaintea lor şi a strălucit faţa Lui ca soarele şi veşmintele Lui s-au făcut albe ca lumina. Şi iată Moise şi Ilie s-au arătat lor vorbind cu El. Şi răspunzând, Petru a zis lui Ilie: «Doamne, bine este nouă să fim aici. Dacă voieşti voi face aici trei colibe: Ţie una şi lui Moise una şi lui Ilie una». Vorbind ei încă, iată un nor luminos i-a umbrit pe ei şi iată glas din nor zicând: «Acesta este Fiul Meu Cel Iubit, în care am binevoit, pe Acesta să-L ascultaţi». Auzind ucenicii, au căzut cu faţa la pământ şi s-au spăimântat foarte”. (Matei 17.6). Apar în acest moment şi două personaje ale Vechiului Testament, profetul Moise şi prorocul Ilie, care, aşa cum spun Sfinţii Părinţi, „reprezintă legea şi prorocii”, amândoi fiind cei care s-au învrednicit să vadă slava dumnezeiască, unul pe muntele Sinai şi celălalt pe muntele Carmel. Sfântul Efrem Sirul spune că Moise îi reprezintă pe cei morţi, iar Ilie care s-a ridicat la cer într-o căruţă de foc, pe cei vii, iar Domnul arată prin dialogul Său cu ei că stăpâneşte, ca Împărat al făpturii, deopotrivă pe cei vii şi pe cei morţi.
Preobrejenia
Schimbarea la Faţă mai este numită şi Obrejenia, Preobrejenia sau Preobrajenia (sau Probejenia ori Probajenia), ce vine din slavonă şi înseamnă transformare, schimbare. Dată fiind importanţa sărbătorii, deşi e Postul Adormirii Maicii Domnului, se dă dezlegare la peşte şi se obişnuieşte să se ducă la biserică şi struguri pentru pomenirea morţilor. S-au născut unele tradiţii legate de fenomenele meteorologice. Astfel, Probejenia marchează hotarul dintre vară şi toamnă în calendarul popular românesc (care se potriveşte mai bine cu calendarul pe stil vechi, rămas în urmă cu 13 zile), a întoarcerii verii cu faţa spre toamnă şi se fac în această zi se fac observaţii meteorologice în legătura cu toamna ce urmează. De acum înainte, iarba nu mai creşte, păsările se pregătesc să plece spre ţările calde, insectele se pregătesc să intre în pământ. Frunzele copacilor încep să ruginească. Dacă în Ziua Schimbării la Faţă vremea este însorită şi plăcută, toamnă va fi una roditoare şi îmbelşugată. În schimb, dacă plouă, toamna va fi una mohorâtă. În popor se spune că, dacă în postul Adormirii Maicii Domnului plouă mult, iarna care va veni va fi una plină de ninsori. În popor există credinţa că acela care se roagă să scape de un viciu, de o patimă, în această zi, va reuşi. Îşi pot sărbători onomastica cei cu numele David sau Cristina.
Superstiţii legate de această zi
În satele româneşti încă mai este păstrat viu spiritul acestei sărbători, de care sunt legate o serie întreagă de obiceiuri, tradiţii şi superstiţii. Se spune că cei care nu ţin această sărbătoare vor fi uscaţi şi gălbejiţi ca florile care de acum încep să se veştejească. Cine spală haine în această zi va fi năpădit de păduchi şi ploşniţe. Fetelor care se spală în această zi nu le mai creşte părul, aşa cum nu mai creşte iarba. Despre oamenii care nu-şi văd umbra capului la răsăritul soarelui, în dimineaţa zilei, se spune că vor muri până la sfârşitul anului. În această zi nu este bine să te cerţi cu nimeni şi nici să fii certat de către cineva, că aşa vei fi tot anul. Femeile însărcinate, dacă vor ţine această zi, vor avea o naştere uşoară şi copii sănătoşi. În această perioadă se sfinţesc grădinile, boabele de grâu pentru semănat, recoltele. Credincioşii duc la biserică prinoase din roadele pe care le au pentru a fi binecuvântate de preot şi împărţite celor sărmani. De asemenea, viii nu trebuie să-i uite nici pe cei trecuţi dincolo, ci să facă pomană în amintirea şi pentru sufletul acestora. Este bine ca, până la această dată, ţăranii să termine de cosit şi de adunat fânul. De acum încolo iarba şi florile doar îmbătrânesc, diminuând calitatea furajului. Acum se culeg şi ultimele plante de leac. În această zi se poate începe şi gustatul boabelor de struguri. Deşi încă nu sunt coapte şi ţi se sterpezeşte gura de la ele, tradiţia le atribuie un rol vindecător şi se spune că sunt bune de leac pentru cei care au intestinele sensibile. Totodată, apicultorii cred că această sărbătoare este un bun prilej pentru aducerea stupilor acasă în vederea evaluării producţiei de miere, întrucât florile nu mai au dulceaţa şi aromele primăverii.
Nu mai dormiţi afară!
O veche superstiţie spune că nu e bine să te mai scalzi în apele repezi de munte, că apele se răcesc, iar cerbii vin să le spurce şi creşte riscul îmbolnăvirilor. Tot de acum este bine să nu se mai doarmă afară. Praznicul Schimbarea la Faţă a Mântuitorului Iisus Hristos este prin excelenţă sărbătoarea îndumnezeirii firii omeneşti şi a participării trupului trecător la bunătăţile veşnice. Cei care au sărbătorit Schimbarea la Faţă a Domnului (noaptea dintre 18-19 august – pe stil vechi) pe Muntele Tabor povestesc că, în timpul Sfintei Liturghii, se coboară asupra mănăstirii ortodoxe, un nor luminos, care nu are caracteristicile unui nor obişnuit. Norul apare o singură dată pe an, întotdeauna în acelaşi loc, în direcţia Nazaretului, şi la aceeaşi vreme, până noaptea târziu.
Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.
