Sărbătoare națională astăzi / Ceremonie și în Piața Tricolorului din Brașov

Sărbătoare națională astăzi / Ceremonie și în Piața Tricolorului din Brașov

Instituția Prefectului Județul Brașov și Garnizoana Brașov îi invită pe brașoveni la ceremonia militară prilejuită de sărbătorirea Zilei Drapelului Național al României. Evenimentul va avea loc astăzi, 26 iunie, cu începere de la orele 10:00, în Piața Tricolorului (în fața Primăriei, la statuia „Lupoaicei”) din municipiul Brașov.
Vor participa prefectul județului Brașov, reprezentanți ai Consiliului Județean Brașov și Primăriei municipiului Brașov, comandantul Garnizoanei Brașov, comandanți de mari unități și unități din Garnizoana Brașov, reprezentanți ai altor instituții publice din județ, cadre militare în rezervă și în retragere, public.
Ceremonia va debuta cu întâmpinarea persoanei oficiale – prefectul județului Brașov, care va fi însoțit de comandantul Garnizoanei.
După salutul drapelului de luptă, prefectul județului va susține o alocuțiune referitoare la însemnătatea Zilei Drapelului Național.
Vor urma binecuvântarea drapelului național de către preotul militar și sărutul drapelului de către oficialitățile prezente la eveniment.
Programul va continua cu înălțarea drapelului la catarg, intonarea imnului național și defilarea detașamentului de militari.

Ziua Drapelului Național, din 1998

Pe 26 iunie este marcată în România Ziua Drapelului Naţional, proclamată prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998.
Ziua Drapelului Național a fost instituită pentru a marca ziua de 14/26 iunie 1848, când Guvernul revoluționar a decretat ca Tricolorul – roșu, galben și albastru – să reprezinte steagul național al tuturor românilor; cele trei culori împărțite în mod egal reprezintă principiul egalității, orientarea culorilor în sus semnifică verticalitatea, cifra trei este numărul perfect.
Drapelul naţional este unul din cele trei simboluri naţionale ale României, parte a identităţii naţionale, alături de Stema naţională şi Imnul naţional. Drapelul României este tricolor: roşu vermillon, galben crom şi albastru cobalt, plasate vertical, albastrul fiind aşezat la lance, galben la mijloc şi roşu în exterior. Conform legii, drapelul României are formă dreptunghiulară, lăţimea lui fiind egală cu 2/3 din lungimea acestuia, iar dimensiunile fâşiilor culorilor sunt egale.
Drapelul României se arborează în mod permanent pe edificiile şi în sediile autorităţilor şi instituţiilor publice, la sediul partidelor politice, al sindicatelor, al instituţiilor de învăţământ şi cultură, la punctele pentru trecerea frontierei, precum şi la aeroporturile cu trafic internaţional şi ca pavilion pentru navele de orice fel şi alte ambarcaţiuni ce navighează sub pavilion românesc.

Scurtă istorie

În îndelungata istorie a ţării, drapelul României nu a suferit transformări majore, cu excepţia proporţiilor şi a poziţiilor culorilor.
Potrivit unor mărturii istorice, prima atestare a folosirii celor trei culori pe teritoriul actual al României datează de pe vremea împăratului bizantin Justinian, care a înfiinţat, în anul 535 d.H., două cetăţi dunărene, locuite de luptători descendenţi ai dacilor, care şi-au păstrat emblema stindard de luptă a strămoşilor, în culorile roşu, galben şi albastru.
O altă prezenţă a celor trei culori datează din anul 1185, când fraţii valahi Petru, Asan şi Caloian, au condus o armată contra bizantinilor, ai cărei oşteni aveau pe suliţe flamuri cu reproducerea dragonului-lup al dacilor, plus cele trei culori.
Albastrul, galbenul şi roşul se regăsesc mai târziu şi pe diplomele de înnobilare emise de Mihai Viteazul, apoi, în anul 1821, cele trei culori se regăseau pe drapelul de luptă al lui Tudor Vladimirescu. Tot de atunci moştenim semnificaţia celor trei culori: Libertate (albastrul cerului), Dreptate (galbenul ogoarelor) şi Frăție (roșul sângelui). Când Revoluţia a fost înăbuşită, căpitanii lui Tudor au hotărât arderea steagului. Însă în anul 1882, steagul a fost găsit, recondiţionat şi adus la Bucureşti, capitala ţării, fiind depus, în urma unei ceremonii speciale, la Casa Armatei, Cercul Militar Central de astăzi.
În anul 1861, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a decretat tricolorul ca drapel oficial al Principatelor Unite, afirmând că: „Steagul este familia, ogorul fiecăruia, casa în care s-au născut părinţii şi unde se vor naşte copiii voştri. Steagul este, încă, simbolul devotamentului, credinţei, ordinei şi al disciplinei ce reprezintă oastea”.
În anul 1867 este adoptat drapelul cu forma pe care o are şi astăzi, în timpul domniei lui Carol I. Astfel albastrul apare lângă lance, galben în mijloc, roşu în partea exterioară, culorile fiind aşezate pe verticală, în cele patru colţuri se aflau ghirlande din frunze de laur, cifrul domnitorului Carol I, iar în centru era aşezată stema ţării.
În 9 ianuarie 1948, comuniştii au interzis însemnele regatului şi au aşezat pe steag noua stemă a republicii, cu elemente sovietice, fără nicio legătură cu tradiţia stemelor sau cu heraldica.
În timpul Revoluției de la Timișoara, încă din 17 decembrie 1989, stema Republicii Socialiste România a fost îndepărtată de pe drapele prin decupare, gest simbolic privit ca rupere de regimul dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu.
La sfârşitul anului Revoluţiei, Decretul-Lege nr. 2 din 27 decembrie 1989 privind constituirea, organizarea și funcționarea Consiliului Frontului Salvării Naționale și a consiliilor teritoriale ale Frontului Salvării Naționale prevedea, la articolul 1, între altele, faptul că „drapelul țării este tricolorul tradițional al României, având culorile așezate vertical, în următoarea ordine, pornind de la lance: albastru, galben, roșu”.