Săptămâna Luminată. Zile cu rânduieli, semnificații și tradiții speciale

Săptămâna Luminată. Zile cu rânduieli, tradiții și semnificații speciale

Suntem în a doua zi de Paști, în plină sărbătorire a Învierii Domnului. Dar bucuria va continua și după cele trei zile de Paști. Toată această săptămână care urmează praznicului Învierii Domnului (în Biserica Ortodoxă, săptămâna începe duminica, astfel fiind elaborate calendarele) este cunoscută în popor drept Săptămâna Luminată. Este o perioadă specială, cu rânduieli aparte la rugăciune și slujbele bisericești, dar și încărcată de tradiții și de credințe, multe dintre ele încă respectate. În Săptămâna Luminată, în zilele de miercuri şi vineri Biserica ne oferă dezlegare la mâncărurile de dulce datorită Învierii Domnului.

Pentru creștinii ortodocși, Săptămâna Luminată, cea în care ne aflăm, este începutul unei perioade de sărbătoare care se termină după 50 de zile de la Paști, de Rusalii. La Sfânta Liturghie, după epicleză, se cântă Axionul Paștilor („Îngerul a strigat” – video). În Săptămâna Luminată nu se citește Psaltirea și nu se fac parastase pentru cei trecuți la cele veșnice, slujbele fiind reluate după Duminică Tomii. Preoții slujesc în veșminte albe, „luminate”. Și slujbele de înmormântare din Săptămâna Luminată sunt oficiate după o rânduială specială, asemănătoare celei de la slujba Învierii, cântându-se troparul „Hristos a înviat”. De asemenea, până la Rusalii, nu se fac metanii, ci doar închinăciuni.
Se crede că, odată cu Învierea Domnului Iisus Hristos, se deschid porțile raiului pentru sufletele păcătoșilor reținute în iad, de la Adam și până la cea de-a doua venire a Mântuitorului. Ușile raiului rămân deschise până în Duminica Tomii.
Lunea din Săptămâna Luminată poartă numele de Lunea Albă. Tradiţia spune că trebuie să stropeşti casa cu aghiasmă şi să dai de băut la rude. În unele zone se merge cu obiceiul „udatului” (detalii aici) şi al umblatului cu pasca pentru vestirea Învierii.
În a doua zi din Săptămâna Luminată, există, mai ales înspre vestul țării, un ritual numit Jocul Lioarelor. Fetele tinere fac jurământ că se vor ajuta una pe cealaltă de acum încolo, o promisiune de prietenie pe viaţă.
În a doua zi de Paști, se obișnuieste ca finii să se ducă în vizită la nași, cu colaci, pasca și ouă roșii, iar copiii merg la părinți. Nașii trebuie să îi ospăteze pe fini, tradiția spunând că aceștia mergeau împreună la hora satului, scrie creștinortodox.ro.
În cea de-a doua și în cea de-a treia zi de Paște avea loc stropitul ritual cu apă, în amintirea readucerii la viață a fetei de evreu, care a leșinat la aflarea veştii învierii lui Iisus, prin stropirea ei cu apă de către tinerii care treceau întâmplător prin zonă.
Marţea din Săptămâna Luminată, care este cea de-a treia zi a praznicului Învierii, se mai numeşte şi Marţea Albă şi este tot zi nelucrătoare. Nu se spală, nu se calcă, nu se face curat. Femeile din multe zone rurale dau de pomană în această zi pasca rămasă de la Paşti şi vin roşu.

Zile de harți

În Săptămâna Luminată, zilele de miercuri și vineri sunt zile cu „harți”, în care se dă dezlegare la toate (nu se postește). Miercurile și vinerile cu harți sunt foarte puține de-a lungul anului, urmând sau precedând marile sărbători. Zilele de harți sunt rânduite cel mai frecvent pentru a spori bucuria sărbătorii zilei sau a zilelor precedente (cum este acum, după Paști). În alte cazuri sunt menite să îi întărească pe credincioșii care se pregătesc de un post prelungit, cum a fost înainte de intrarea în Postul Mare.
În prima miercuri după Paști, Miercurea Luminată sau Sfânta Mercurie, bărbații se duceau să muncească la câmp, însă femeile nu aveau voie să muncească, deoarece, potrivit tradiției, a munci de „Nunta șoarecilor” – cum se numește în tradiție – echivalează cu a aduce rozătoarele în casă și a te lipsi restul anului de bucate pe masă.
Joia din Săptămâna Luminată mai e numită şi Joia Verde, o zi în care se cinstesc holdele, grădinile şi grânele. Cine munceşte în această zi aduce asupra casei nenorocul, seceta şi dăunătorii în livezi. „Joia Rea”, cum mai este denumită această zi, cere un ritual al morţilor. 44 de găleţi cu apă sunt cărate de o persoană, două lumânări se aprind la toate cele patru capete, iar apa astfel „sfinţită” se varsă apoi în fântâna din curte.
Vinerea din Săptămâna Luminată poartă numele de Vinerea Scumpă sau Fântâniţa. Este sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. Vinerea Scumpă este în contrast direct cu Vinerea Neagră sau Vinerea Mare, de dinaintea Paştelui. Legendele spun că Maica Domnului a construit o fântână care avea apă doar în Vinerea Scumpă, căci acea apă era dătătoare de viaţă