Sânpetru a „crescut” cu 7.000 de locuitori / Ce alte surprize a adus Recensământul

Sânpetru a „crescut” cu 7.000 de locuitori, arată datele provizorii ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor (RPL) 2021. Direcția Județeană de Statistică a făcut publice primele cifre.
Judeţul Braşov a urcat un loc în clasamentul judeţelor din România cu cea mai mare populaţie, de la precedentul recensământ şi până acum. Dacă în 2011 Braşovul era pe locul 13, acum este pe 12, cu o populaţie de 546.615 locuitori. Asta, deși populaţia judeţului a scăzut cu 2.602 persoane.
Majoritatea populaţiei rezidente este de sex feminin (282.808 persoane, reprezentând 51,7%) şi trăieşte în mediul urban (375.452, reprezentând 68,7%).
Fenomenul de îmbătrânire s-a accentuat. Vârsta medie a populaţiei rezidente pentru judeţul Braşov a crescut la 42,1 ani (faţă de 40,5 ani la RPL2011). Faţă de vârsta medie pe ţară, vârsta medie a judeţului nostru este mai mică cu 0,3 ani (42,4 ani).
În ierarhizarea judeţelor după vârsta medie, judeţul Braşov se plasează pe locul 27. În cadrul Regiunii Centru, vârsta medie este de 42,1 ani, judeţul nostru poziţionându-se pe locul 2.

Scădere la Brașov, la Predeal și la Făgăraș

Sânpetru a crescut cu 7.000 de locuitori. Populaţia municipiului Braşov a scăzut cu 15.611 de persoane, de la 253.200 la 237.589 de locuitori.
În procente, cea mai mare scădere a populaţiei a înregistrat-o comuna Fundata, de circa 20%, urmată de Drăguş, Predeal şi Făgăraş.
La polul opus, cea mai mare creştere a populaţiei se înregistrează la Sânpetru, de la 4.819 la 11.794 locuitori. Urmează comuna Tărlungeni cu o populație rezidentă de 12.067 persoane (cu 3.747 persoane mai mult decât în 2011). Apoi orașul Ghimbav cu o populație rezidentă de 7.208 persoane (cu 2.510 persoane mai mult decât în 2011).
Comuna cea mai mică din județ este tot Fundata, la fel ca și la recensământul precedent, cu numai 683 locuitori (în scădere cu 169 persoane față de RPL2011 când s-au recenzat 852 locuitori).
Cea mai mare comună din județ este comuna Tărlungeni.
Orașul Predeal este orașul cel mai mic din cadrul județului (4.020 locuitori față de 4.755 locuitori în 2011). Cel mai mare oraș din județ este orașul Zărnești cu 21.624 locuitori.

Tabele cu datele detaliate sunt la final.

Aproape 37% din braşoveni au doar câțiva ani de școală

Din totalul populaţiei rezidente a judeţului Braşov, 42,6% au nivel mediu de educaţie (postliceal, liceal, profesional, învăţământ complementar sau de ucenici), 36,6% nivel scăzut (preşcolar, primar, gimnazial sau fără şcoală absolvită) şi 20,8% nivel superior.
Din punctul de vedere al ponderii populaţiei rezidente cu nivel superior de educaţie, judeţul Braşov se situează pe locul 5 în ierarhia judeţelor, iar din punct de vedere al nivelului scăzut, pe locul 36.
Structura populaţiei după nivelul de educaţie absolvit diferă pe cele două sexe. Astfel populaţia feminină înregistrează ponderi mai mari decât populaţia masculină referitor la nivelul de educatie scăzut (+2,1 puncte procentuale) dar şi ridicat (+3,0 puncte procentuale). Pondere mai scăzută se înregistrează de către populaţia de sex feminin la nivelul de educatie mediu (-5,1 puncte procentuale).

Structura etnică a județului

Înregistrarea etniei, limbii materne şi a religiei s-a făcut pe baza liberei declaraţii a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care au refuzat să declare aceste trei caracteristici, precum şi pentru persoanele pentru care informaţiile au fost colectate indirect din surse administrative, informaţia nu este disponibilă. Ca urmare, structurile prezentate în continuare sunt calculate în funcţie de numărul total de persoane care şi-au declarat etnia, limba maternă şi respectiv religia. Nu în funcţie de numărul total al populaţiei rezidente.
Informaţia privind etnia a fost disponibilă pentru 471.731 persoane (din totalul celor 546.615 persoane care formează populaţia rezidentă a judeţului Braşov). S-au declarat români 416.664 persoane (88,3%). Populaţia care s-a declarat de etnie maghiară înregistrată la recensământ a fost de 28.221 persoane (6,0%). Numărul celor care s-au declarat romi a fost de 23.472 persoane (5,0%). Grupurile etnice pentru care s-au înregistrat peste o sută de persoane sunt: germani (1.853 persoane), italieni( 194 persoane), ucraineni (106 persoane) şi ruşi-lipoveni (105 persoane).
În judeţul Braşov, distribuţia populaţiei după etnie arată că ponderea populaţiei română este majoritară.
Populaţia de etnie germană a fost de 1.853 persoane (0,4%) şi reprezintă peste 8,1% din populatia de etnie germană de la nivel naţional.
Potrivit liberei declaraţii a celor 471.130 persoane care au declarat limba maternă, respectiv prima limbă vorbită în mod obişnuit în familie în perioada copilăriei, structura populaţiei din judeţul Braşov se prezintă astfel: 92,8% limba română, 6,1% limba maghiară. Limbile germană şi romani sunt limba maternă pentru câte 0,4% din totalul populaţiei rezidente.

85,1% ortodocşi

Structura confesională a fost declarată de 464.585 persoane din totalul populaţiei rezidente a judeţului Braşov. 85,1% sunt de religie ortodoxă. Toate celelalte confensiuni însumau 14,9% din totalul populaţiei rezidente care şi-a declarat religia. Printre cele mai importante: 3,3% romano-catolică, 2,8% penticostală (Cultul Creştin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică), 2,0% evanghelică Lutherană (Biserica Evanghelică Lutherană din România), 1,8% reformată, 0,8% unitariană (Biserica Unitariană Maghiară).

Locul al IV-lea la divorțuri

Din populaţia rezidentă a judeţului, 46,1% sunt persoane care au starea civilă legală de căsătorit(ă). S-au declarat căsătoriţi 124.010 bărbaţi şi 127.977 femei. Nu au fost niciodată căsătorite 38,8% persoane, din care 41,9% dintre persoanele de sex masculin şi 36,0% dintre persoanele de sex feminin.
Persoanele văduve reprezintă 5,1% din totalul populaţiei rezidente a judeţului, dar există discrepanţe pe sexe: 8,3% persoane văduve de sex feminin din total populaţie feminină şi 1,8% persoane văduve de sex masculin din total populaţie masculină.
Judeţul Braşov ocupă locul 4 în ţară, după numărul de persoane divorţate cu o pondere de 9,9% din totalul populaţiei rezidente, după Municipiul Bucureşti cu 15,4%, judeţul Timiş cu 10,4% şi judeţul Cluj cu 10,0%.

16%, casnice şi întreţinuţi

Sânpetru a crescut cu 7.000 de locuitori. Populaţia activă a judeţului Braşov este de 249.490 persoane, fiind compusă din 238.920 persoane ocupate şi din 10.570 şomeri.
Populaţia inactivă cuprinde 297.125 persoane, din care pensionarii şi beneficiarii de ajutor social reprezentă două cincimi (41,9%), elevii şi studenţii o treime (34,7%), iar casnice şi întreţinuţi de altă persoană 16,8%.
Din punctul de vedere al ponderii populaţiei ocupate în populaţia rezidentă, judeţul Braşov se situează pe locul 5 în ierarhia judeţelor. Acest fapt poate fi corelat cu structura populaţiei rezidente pe vârstă, respectiv grupele cu cele mai mari ponderi fiind 40-44 ani (7,8%) şi 50-54 ani (7,7%).
Din punctul de vedere al ponderii populaţiei şomere, judeţul Braşov se situează pe locul 35 în ierarhia judeţelor (clasament descrescător).
Din punctul de vedere al ponderii populaţiei casnice şi întreţinute de altă persoană în populaţia rezidentă, judeţul Braşov se situează pe locul 39 în ierarhia judeţelor (clasament descrescător).

Localitățile cu cele mai mari creșteri ale populației rezidente

Localitățile cu cele mai mari scăderi ale populației rezidente