Salvamontiștii au pus punctul pe „i” / De câți urși trebuie să scape România

Salvamontiștii au pus punctul pe „i”. Potrivit acestora, România are o populație de peste 10.000 de urși în condițiile în care maximul posibil pentru habitatul existent este de 3.500, așa cum a informat national.ro. Așadar, turiștii nu se mai află în siguranță pe niciun traseu montan, iar salvamontiștii înșiși se tem pentru viața lor.

În aceste condiții, votul dat de parlamentari, cu cota de prevenție de 500 de urși, n-are niciun efect, sursa citată precizând că legea a fost dată pentru a simula atenția și îngrijorarea după moartea cumplită a tinerei sfâșiată de urs în Jepii Mici, dar, în același timp, pentru a nu stârni furia armatei de ONG-uri iubitoare de animale sălbatice.

Salvamontiștii au pus punctul pe „i”

„Am, pe brațul drept, cicatrice de la o întâlnire cu ursul și numai o minune a făcut ca astăzi să fiu în viață. Reacția animalelor sălbatice este imprevizibilă. După vârsta de 20-25 de ani, ursul nu mai acumulează grăsime și atunci mănâncă orice. Urșii mai mici, care nu mai au loc în văile ocupate de alți urși, pentru că aceste animale au nevoie de o suprafață mare în care să-și caute hrana, se duc unde se simt mai protejați față de agresivitatea altor urși. Și se duc acolo unde sunt oameni. Cum reacționează față de oameni, nu poate să spună nimeni. Că nu știm dacă ne consideră vânat sau pericol. În ce privește recoltarea urșilor, germanii, care ne învață pe noi cum să gestionăm problema, au scăpat de aceste animale prin vânarea lor. Japonezii nu găsesc vânători ca să reușească să reducă numărul acestora”, a declarat șeful Serviciului Public Județean Salvamont Vâlcea, Mircea Lera, pentru Național

El nu înțelege de ce se tot acreditează ideea că ursul brun ar fi pe cale de dispariție, în condițiile în care, la nivel mondial, s-a înmulțit excesiv, pentru că nu are dușmani naturali.

Salvamontiștii au pus punctul pe „i”

„Acolo unde se taie pădurea, prima dată apare iarbă, apoi zmeură, iar acolo unde sunt și stânci, afine. Exact hrana urșilor. După care pădurea nouă crește timp de 15-20 de ani și acoperă luminișul. Deci nici vorbă că le-am luat habitatul, ci, dimpotrivă, atunci când se taie pădurile, ursul are ce mânca. Și apoi, dacă ei ajung la 1 milion de exemplare, umplem toată România și plecăm noi din țară, să o lăsăm, că e casa lor. Un urs are nevoie de zeci de kilometri pătrați, pentru a-și asigura hrana, deci o suprafață destul de mare. În România încap 3.500 de urși, pe configurația munților, iar acum sunt peste 10.000 de urși”, a spus Mircea Lera.

Potrivit acestuia, chiar și pentru urși este un stres maxim să coboare din munți, pentru că trebuie să stea la o temperatură de maximum 22-24 de grade C, plus că la munte sunt pârâurile în care se mai scaldă și se mai răcoresc, se despăduchează: „Pe dealuri, unde s-au mutat ei, temperaturile sunt și de 40 de grade C, iar asta îi înnebunește, mai ales că nu mai au nici ape curgătoare din munți. Iar de dus înapoi în zona de munte nu se poate, pentru că sunt alții acolo. Au încercat să-i relocheze, dar își simt mirosul unul altuia și nici nu se apropie de zona în care vrei tu să-l relochezi”.