S-a dat startul lucrărilor la „ocolitoarea” DN1

S-a dat startul lucrărilor la „ocolitoarea” DN1

Au început oficial lucrările pentru modernizarea Drumului Județean Câmpina-Săcele pe Valea Doftanei, un contract pe care Ministerul Dezvoltării, prin Compania Națională de Investiții (CNI), îl derulează cu antreprenorul Construcții Erbașu.

Organizarea de șantier a început în urmă cu câteva zile. Este cel mai mare contract pentru infrastructura rutieră (secundară) semnat la Ministerul Dezvoltării/Compania Națională de Investiții, însă modernizarea se face doar pentru trafic comercial ușor, nu și pentru transportatori, fără o lărgire semnificativă a platformei și cu un traseu greu, cu serpentine care ajunge la aproape 1.300 metri altitudine.

Pe plan local și pentru turism, modernizarea DJ Câmpina -Săcele este o veste foarte bună, de mult așteptată, însă pentru zona critică dintre Comarnic și Predeal – DN 1, va conta indirect prin preluarea traficului de tranzit (rămâne de văzut în ce măsură) dintre Ploiești și Brașov. Altfel spus, pentru turiștii care au cazare în stațiuni (Sinaia, Bușteni, Azuga și Predeal) acest drum județean nu va ajuta semnificativ.

Pentru traficul local, mai utile vor fi centurile de la Comarnic și Bușteni, dar și la aceste ocolitoare se vor forma cozi la descărcarea în DN 1.
Pentru transportatorii deviați pe DN 1 A Cheia-Săcele (drum greu), pentru turiștii care merg în stațiuni și pentru legătura modernă București-Brașov, singura investiție care poate rezolva problema nu poate fi decât Autostrada Ploiești-Brașov, obiectiv pe care Guvernul vrea, din nou, să-l execute prin parteneriat public privat, deși toate studiile de până acum au arătat că nu se poate susține din viitoarea taxă de autostradă.

Drumul trece pe la altitudinea maximă de 1.285 metri în Pasul Predeluț, iar durata mare de execuție se explică prin relieful dificil și perioada mai redusă în care se poate lucra în zona de munte. Reabilitarea se face pentru Clasa Tehnică IV, cu portanță maximă de 11 tone, așadar nu va putea susține camioane de mare tonaj. Pe unele tronsoane șoseaua este impracticabilă, arată expertiza din caietul de sarcini pe care a consultat-o Economedia.

Șoseaua va fi lărgită la 8 metri parte carosabilă, cu câte 3 metri lățimea pentru fiecare bandă de circulație, 1,5 metri acostamente și 0,5 metri benzi de încadrare, a transmis la semnarea contractului reprezentantul constructorului.

„Drumul județean DJ 102I pornește din localitatea Câmpina și trece prin localitățile Plaiul Câmpei – Lunca Mare – Seciuri – Teșila – Trăisteni – lim. jud. Brașov și face legătura cu DN 1A la Șanțuri. Astfel acest drum face legătura între DN1 și DN1A respectiv între Câmpina și Săcele putând deveni o alternativă pentru DN1 București – Brașov. Drumul județean DJ 102I reprezintă un traseu stategic care face legătura între partea de sud a țării (jud. Prahova) și partea centrală jud. Brașov), traversând munții Baiului (Gârbova) prin pasul Predeluț (altitudine 1.285 m).
Sectorul de drum care face obiectul prezentei documentații are o lungime totală în urma ridicărilor topografice și a geometrizării în plan de 25.636,08 ml și are limitele între km 37+620 și km 63+256.08, din care: în județul Prahova lungimea este de 13 km (km 37+620.00 – km 50+820.38);
în județul Brașov lungimea este de 12 km (km 50+820.38 – km 63+256.08);
Pe sectorul cuprins între km 37+620 si km 63+256.08, cu excepția sectorului cuprins între km 61+980.39 si km 63+256.08 (L=1275.7 m) care are îmbrăcăminte asfaltică, restul traseului este nemodernizat, fiind pietruit, iar pe unele porțiuni chiar impracticabil. Deși încadrat ca drum județean, după Pasul Predeluț drumul existent are elementele geometrice caracteristice unui drum forestier secundar. Per ansamblu starea tehnică a drumului județean se poate caracteriza ca fiind foarte rea. În prezent DJ 102I nu prezintă o structură rutieră care să asigure o circulație în conditii normale.
Platforma carosabilă este puternic denivelată prezentând pe alocuri făgașe adânci, burdușiri, văluiri, fisuri, crăpături, etc. Îmbrăcămintea rutieră a drumului este rudimentară, fiind alcătuită predominant din fragmente de bolovăniș și pietriș încastrate în terenurile coezive din patul drumului. Pe alocuri în structura rutieră sunt intercalate și blocaje de piatră. Grosimea sistemului rutier este foarte variată atât pe lungimea drumului cât și pe lățimea lui. În sondajele executate grosimea sistemului rutier este cuprinsă între 5 și 25 cm”, arată Compania Națională de Investiții.