Citește și află care este rolul României pe piața de dezvoltare a comunității AI din Europa, cum se poziționează România, care sunt trendurile și multe altele.

Influența României asupra cercetării AI în Europa

Inteligența Artificială se dovedește o resursă extrem de utilă în diverse domenii de activitate pe plan european. Implementarea AI de către 32% dintre afacerile europene doar în 2023 echivalează cu o creștere de 652 de miliarde de dolari a economiei la nivel european până în 2030. Pe plan mondial, utilizarea Inteligenței Artificiale, va contribui la o creștere economică evaluată la 3.4 trilioane de dolari, conform AWS.

În ultimii ani, AI-ul își face simțită prezența într-un număr din ce în ce mai extins de domenii, precum retail, medicină, transporturi, pe platformele iGamingm, precum GGBet, în industria auto, finanțate și multe altele. România se numără printre statele Uniunii Europene în care utilizarea Inteligenței Articificiale a devenit un trend, valoarea curentă a acestei piețe fiind de 557.9 milioane de dolari.

Pentru viitor, rolul statului român în comunitatea de dezvoltare a Inteligenței Artificiale pe plan europen va deveni din ce în ce mai important. De exemplu, în următoarea perioada de 5 ani, valoarea pieței AI la nivel autohton va crește până la 2.52 miliarde de dolari. În ceea ce privește Europa, sectorul AI se cifrează la 46.67 miliarde de dolari, conform Statista, dar cu o prognoză ce vizează o creștere de până la 209.5 miliarde de dolari în următorii cinci ani. Oare în ce moduri va contribui România la această creștere?

Statele europene lidere în AI și rolul României

Motoarele globale la nivel de dezvoltare și utilizare a Inteligenței Artificiale sunt reprezentate de SUA și China. Pe plan continental, Marea Britanie, Germania, Franța, Suedia și Israel se numără printre țările care excelează din punct de vedere al utilizării și dezvoltării AI. Acestor state, la nivel global li se adaugă Canada, Japonia, Australia, Coreea de Sud, India și Emiratele Arabe Unite.

În baza Regulamentului Uniunii Europene 1689/2024, care vizează stabilirea strategiei digitale, inclusiv utilizarea Inteligenței Artificiale, începând cu luna iulie 2024, România își asumă implementarea tehnologiilor digitale atât pe plan economic, cât și social, păstrând și respectând în același timp drepturile omului și urmând să promoveze încrederea în serviciile bazate pe AI.

Primii pași în această direcție au fost făcuți în urmă cu patru ani, atunci când a fost investită suma de 18.1 milioane de dolari în construirea unui Institut de Cercetare a Inteligenței Artificiale în Cluj-Napoca, care este cel mai mare de acest fel din Europa de Est.

Aici vor funcționa multiple laboratoare de cercetare a tehnologiilor, de proiectare de sisteme inteligente, de dezvoltare de aplicații și soluții AI pentru domeniile de securitate cibernetică, precum și dezvoltarea de aplicații pentru crearea unor orașe inteligente, dar și pentru diagnosticarea medicală bazată pe AI.

Ce implicații are Actul AI ratificat de România?

Aplicabilitatea Actului AI ratificat de România în iulie 2024 va începe din 2 august 2026 și vizează evaluarea sistemelor dotate cu Inteligență Artificială și informarea Uniunii Europene despre acestea. Se dorește în acest fel să se realizeze o bază de date la nivelul întregii Uniuni Europene în care să se colecteze date despre:

• Modul în care AI-ul încearcă manipularea cognitiv-comportamentală a persoanelor;
• Folosirea AI pentru identificarea biometrică și clasificarea persoanelor;
• Utilizarea Inteligenței Artificiale pentru derularea unor operațiuni de identificare în timp real a datelor biometrice ale persoanelor, inclusiv de la distanță;
• Gestionarea și operarea infrastructurii;
• Formarea profesională și educarea cu ajutorul AI;
• Gestionarea și eficientizarea migrației și a controlului de la frontiere;
• Asigurarea de asistență AI în aplicarea, dar și pentru interpretarea legislației.

Pe lângă componenta de cercetare, strategia AI în ceea ce privește statul român vizează implementarea sistemelor dotate cu Inteligență Artificială la nivel de administrație centrală și locală, astfel încât România să se poată alinia din punct de vedere al digitalizarii serviciilor standardelor europene. Țara noastră este încă foarte departe din această perspectivă, având de recuperat distanța față de celelalte țări din cadrul Uniunii Europene. De asemenera, se încearcă în acest fel să se identifice soluții inclusiv pe partea de cercetare, precum:

• Dezvoltarea unei baze structurale solide care să permită utilizarea volumelor mari de date;
• Acordarea de suport pentru cercetarea, dezvoltarea și formarea de personal cu competențe specifice în domeniul AI;
• Stabilirea unui sistem reglementat pentru integrarea soluțiilor AI;
• Susținerea transferului de tehnolgie din faza de cercetare în cea de producție;
• Acordarea de asistență în vedere implementării Inteligenței Artificiale în societate, inclusiv familiarizarea românilor cu tot ceea ce înseamnă AI.

Printre cele mai importante subdomenii legate de Inteligența Artificială se numără producția de roboți AI, îmbunătățirea capacității de învățare a mașinii (machine learning) și procesarea în mod natural a limbii, dezvoltarea de tehnologii autonome și crearea unui sistem bazat pe computere inteligente, care să ofere suport oamenilor.

Este România pregătită pentru Inteligența Artificială?

ChatGPT sau Gemeni se numără printre instrumentele inteligente AI care sunt deja folosite de 34.9% dintre români, însă, procentajul celor care nu folosesc sau utilizează rar instrumente dotate cu Inteligență Artificială se ridică la 62% (48.1% nu folosesc deloc, iar 13.9% folosesc rar). Chiar dacă înțeleg că Inteligența Artificială este utilă, mulți români încă nu sunt pregătiți ca AI-ul să devină parte integrantă din viața lor.

P