RESTRICTII – Romanii care muncesc in strainatate, pusi la zid de o ordonanta

Conform unei ordonante intrate in vigoare la 1 august, cei care au depasit termenul de sedere in strainatate isi pot pierde pasaportul
Romanii nu vor mai putea calatori cu usurinta in tarile din UE. De la 1 august a intrat in vigoare Ordonanta Guvernului nr. 28/2005 care reglementeaza perioada de sedere a cetatenilor romani in strainatate. OG nr. 28/2005 Art.14 stabileste „masurile care se iau impotriva persoanelor care au savarsit in strainatate fapta de cersetorie, constatata potrivit legii. Precum si masurile care se iau impotriva cetatenilor care au depasit intr-un mod nejustificat termenele legale de sedere in statele pe teritoriul carora au calatorit”.

Conditii mai grele
Romanii au dreptul legal sa stea in tarile UE cel mult 90 de zile intr-un interval de sase luni. In acest timp pot face mai multe calatorii, dar durata totala a sejurului nu trebuie sa treaca de 90 de zile. Romanii care depasesc fie si cu numai o zi termenul de sedere in tara in care au calatorit nu vor mai putea iesi din tara timp de cinci ani. Mai mult, ei nu vor mai putea sa intre in tara care i-a returnat timp de 10 ani. Tot cu ajutorul ordonantei, s-a modificat si conditiile de intrare a cetatenilor romani in statele membre ale UE. Acestia trebuie sa prezinte in plus si un set de documente care sa justifice scopul si conditiile sederii. Cei care efectueaza o vizita pe baza unei invitatii nu mai sunt exceptati de la prezentarea unei sume minime in valuta la iesirea din tara. Potrivit noilor reglementari, eliberarea si emiterea pasapoartelor pentru cetatenii romani cu domiciliu in strainatate se poate face si prin mandatar, cu procura speciala autentificata in strainatate de Oficiul Consular.

Peste 20 de pasapoarte primite de la punctele de granita
„De la granita am primit mai bine de 20 de pasapoarte. Dar nu se stie exact pentru ce sunt: se poate sa fie pentru returnari sau pentru depasirea termenului legal de sedere in strainatate”, explica Seful Serviciului Pasapoarte din Brasov, Alexandra Ruxandra Gruia. Dupa parerea ei, noua ordonanta de urgenta este in beneficiul populatiei pentru a fi invatata sa respecte legea. „Comparativ cu lunile precedente, cand autoritatile straine returnau 30-40 de brasoveni, luna trecuta am avut in jur de 100 de brasoveni repatriati, datorita unor contraventii facute in tarile UE. Cetatenii romani care se considera nedreptatiti pot face contestatii la Directia Generala de Pasapoarte, care trebuie insotita de documente din care sa reiasa ca statele straine le-au ridicat masura restrictiva sau le-au aprobat un recurs pentru reanalizarea situatiilor in care se gasesc romanii”, mai precizeaza Gruia.

Romani fara pasapoarte
In doar cateva zile de la intrarea in vigoare a noilor reglementari privind trecerea frontierelor si regimul pasapoartelor, mai bine de 3.000 de cetateni romani au ramas fara documente de calatorie. Multi dintre acestia au depasit termenul legal de sedere in strainatate, stabilit la cel mult 90 de zile intr-un interval de sase luni. Altii au savarsit infractiuni pe teritoriul altor tari si au fost returnati, potrivit conventiilor de readmisie. Chestorul Neculai Burnichi, adjunct al Inspectoratului General al Politiei de Frontiera (IGPF), a anuntat in urma cu doua zile intr-o conferinta de presa ca, de luni, ora 0.00 si pana miercuri, ora 4.30 au tranzitat frontiera 68.065 de romani, din care peste 3.114 au ramas fara pasapoarte pentru depasirea termenului legal de sedere in strainatate. Adjunctul sefului IGPF a mai precizat ca peste jumatate dintre cei care au ramas fara pasapoarte au completat talonul primit la punctul de frontiera cu mentiunea ca detin documente justificative pentru faptul ca au depasit termenul legal de sedere in strainatate. Actele nu pot fi verificate insa in punctul de trecere a frontierei, ci doar la serviciile comunitare de pasapoarte, unde titularul trebuie sa se prezinte ulterior.

Romanii aleg munca in strainatate
Peste doua milioane de romani muncesc in strainatate, in functie de sezon. Foarte multi dintre acestia lucreaza ilegal sau au niste hartii semnate cu patronii la mica intelegere. Cea mai atractiva tara pentru muncitorii romani este Italia. Un studiu realizat de Organizatia Internationala pentru Migratie (OIM), la inceputul acestui an, arata ca 10% din populatia Romaniei este plecata in afara granitelor tarii de obarsie la munca. Peste un milion de romani, lucreaza cu contracte incheiate de comun acord intre angajator si emigrantul roman sau muncesc fara nici un fel de dovada legala. Angajatorii straini sunt multumiti, devreme ce platesc un salariu mult mai mic, iar catre stat nu mai trebuie sa dea impozite.

Frica cea mai mare: confiscarea pasaportului
Studiul OIM demonstreaza ca este mai important pentru imigrantul roman sa cunoasca limba tarii in care doreste sa lucreze, decat sa aiba un permis de munca. De asemenea, este mai important sa aiba prieteni si cunostinte in tara de destinatie, decat sa obtina viza de sedere. Aproximativ 40% dintre intervievati sunt constienti de importanta unui loc de munca pe baza de contract, insa tot 40% nu stiu care sunt riscurile sederii ilegale in strainatate. Pentru multi, migratia ilegala inseamna o sansa de reusita. Faptul ca pot ramane fara pasaport, daca sunt prinsi ca stau ilegal, este unul din riscurile care ii sperie cel mai mult. Totodata, se tem ca nu vor reusi sa trimita familiei banii de care au nevoie. In medie, un roman sta la munca in strainatate aproape doi ani.

Este afectata si economia
Intrarea in vigoare a prevederilor care stabilesc noile reguli de calatorie in strainatate ar putea pune in pericol fluxurile de bani de la muncitorii din strainatate. Acestia alimenteaza din 2002 incoace consumul privat si deci cresterea economiei. Romanii care lucreaza in strainatate au trimis anul trecut acasa, oficial, 2,3 miliarde euro, iar anul acesta suma ar putea ajunge la 3 miliarde euro, daca s-ar pastra ritmul din primele cinci luni ale anului. Insa, cu banii trimisi neoficial, adica necuprinsi in balanta de plati a Bancii Nationale, fluxul poate fi estimat la 3,5 – 4 miliarde de euro, adica aproape jumatate din bugetul de stat al Romaniei. Anul acesta transferurile ar fi putut ajunge la aproape 3 miliarde de euro. In noile conditii nu se mai poate vorbi despre un astfel de nivel. Banii trimisi familiilor care au ramas in tara au influentat puternic economia romaneasca, atat la nivel micro, cat si macro. Astfel, piata constructiilor a luat avant, iar consumul a crescut. Pe de alta parte, rata somajului ar fi fost substantial mai mare daca oamenii n-ar fi plecat la munca.

Turismul extern in pericol
Un alt punct slab al proiectului de ordin l-ar reprezenta obligativitatea care revine turistilor de a avea asupra lor o suta de euro pentru fiecare zi de sedere in strainatate, chiar daca au achizitionat sejurul de la o agentie turistica. Mircea Dragichi, secretarul general al Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism (ANAT), n-a mai auzit vreodata de o astfel de situatie. Conducerea ANAT intentioneaza sa lamureasca autorii ordinului, printr-o scrisoare care va fi trimisa zilele acestea, ca un turist face dovada cazarii sale printr-un document eliberat de agentie, numit „voucher“, notiune absenta insa din proiectul de act normativ.

Oamenii de afaceri protesteaza
Inasprirea conditiilor de calatorie in tarile UE a starnit reactii si in tabara oamenilor de afaceri. Acestia considera ca teancul de acte cu care vor trebui sa se prezinte la iesirea din tara, in cazul calatoriilor de afaceri, este o masura discriminatorie fata de partenerii lor din UE. Ceea ce-i deranjeaza cel mai mult este obligativitatea detinerii unor invitatii, a unor documente care sa ateste existenta relatiilor de afaceri, dupa cum suna proiectul de ordin. Apoi, trebuie sa dovedeasca la vama cu acte scopul, durata si necesitatea deplasarii in strainatate. Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), a anuntat, intr-o emisiune televizata, ca are semnale ca Executivul va ceda in fata mediului de afaceri.