Reforma educației, în varianta Klaus Iohannis

Preşedintele Klaus Iohannis a lansat în dezbatere publică rezultatele proiectului „România Educată”, iniţiat chiar de Administraţia Prezidenţială, care se vrea a fi o strategie de urmat până în 2030. Proiectul a fost elaborat după consultări regionale pe diferite teme privind viziunea şi obiectivele de ţară în domeniul educaţiei şi cercetării, care au început acum doi ani. De exemplu, consultarea regională având ca temă „Cariera didactică în învăţământul preuniversitar”, a avut loc la Braşov, în iulie 2016. Printre altele, documentul prevede mai multe variante de BAC şi Evaluarea Naţională. „România Educată este un proiect strategic care vrea să creioneze bazele sistemului educaţional din România pentru secolul XXI”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis la prezentarea proiectului. Documentul va fi supus dezbaterii publice timp de trei luni, după care Iohannis va purta negocieri cu partidele politice pentru integrarea acestuia în politicile guvernamentale.

Rate mai mari de promovare a examenelor naționale

Concret, principalele ţinte pe care le propune „România Educată” pentru anul 2030 sunt: cel puţin 30% dintre copiii de 0-3 ani să fie incluşi în educaţia antepreşcolară (creşe), 95% din copiii de 3-5 ani să fie incluşi în educaţia preşcolară (grădiniţe) şi clasarea României în primele 30 de state de pe mapamond în cadrul testelor PISA. De asemenea, proiectul îşi propune să aducă la cel puţin 80% rata de promovare la Evaluarea Naţională, respectiv 75% la Bacalaureat din totalul colectivităţii (şi organizarea de politici ţintite spre reducerea numărului de instituţii de învăţământ cu rate de promovare mai mici de 50%). În vederea atingerii acestor obiective, documentul supus dezbaterii publice prezintă două scenarii de restructurare a sistemului de educaţie. „Ambele scenarii au în comun tranziţii mai flexibile între cicluri, opţiuni suplimentare pentru tinerii din învăţământul profesional, dezvoltarea învăţământului de tip dual şi prevăd, totodată, un rol crescut al consilierilor şi portofoliilor educaţionale, care devin operaţionale”, se arată în proiect. Primul scenariu este similar cu sistemul actual din punct de vedere al anilor petrecuţi în fiecare ciclu preuniversitar. Mai exact, ciclul primar are cinci ani, iar cel gimnazial şi liceal au câte patru ani. Unde apar, însă, schimbări este domeniul examenelor naţionale de care depinde accesul la un ciclu de studii superior. Concret, primul scenariu prevede ca Evaluarea Naţională de la finalul clasei a VIII-a să includă un test standardizat naţional, acoperind materiile de bază. Rezultatele obţinute se includ în portofoliul educaţional al elevului. Iar repartizarea la liceu se face în baza opţiunilor exprimate de părinţi şi a mediei aritmetice formate din: 33% media probelor de la examenul final, 33% media tezelor naţionale din gimnaziu şi 33% media generală în clasele V-VIII. În prezent, admiterea la liceu se calculează după cum urmează: media notelor obţinute la cele două probe, Limba Română şi Matematică, care au o pondere de 80%, în timp ce media celor patru ani de studiu are o pondere de 20%.

Două tipuri de Bacalaureat

Propunerea „României Educate”, în primul scenariu, pentru examenul de Bacalaureat este similară cu cea propusă de ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu. Astfel, se propune un Bacalaureat Teoretic pe bază de materii şi conţinut disciplinar, pe care îl pot susţine absolvenţii rutei teoretice sau absolvenţii rutei vocaţionale. El poate fi susţinut şi de absolvenţii rutei profesionale care au urmat programul de pregătire adiţională. Doar acest tip de BAC conferă accesul la facultate. Pe lângă acesta, se propune un „Bacalaureat aplicat” care include un număr limitat de materii şi probe de ucenicie, specifice pentru filiera profesională absolvită. El conferă dreptul de acces ulterior la învăţământul terţiar non-universitar (colegii cu durată de 2 ani) şi apoi la ciclul de licenţă filiera profesională (cu durată suplimentară de 1-2 ani). În ambele tipuri de BAC, elevii au posibilitatea de a alege o mare parte din probe, dintr-o listă predefinită de opţiuni disponibile, în funcţie de specializarea de studiu. Învăţământul terţiar este construit, din punct de vedere structural, în baza elementelor comune agreate prin Procesul Bologna şi a elementelor proprii statelor din Spaţiul European al Învăţământului Superior. Accesul în oricare formă de studiu de licenţă se face în baza Bacalaureatului, cu posibilitatea organizării de testări suplimentare de către universităţi.

Şase ani pentru ciclul primar şi câte trei pentru gimnazial şi liceal

Cel de al doilea scenariu, în comparaţie cu primul, vine cu o schimbare a structurii ciclurilor de studii preuniversitare. Astfel, ciclul primar ar include şase ani în loc cinci, iar ciclul gimnazial va avea trei ani în loc de patru. Acelaşi lucru se propune şi pentru ciclul liceal. Totodată, şi în acest scenariu, se propun schimbări pentru Evaluarea Naţională, respectiv Bacalaureat. Mai exact, tranziţia de la ciclul gimnazial la cel liceal se face în baza unui examen general standardizat – care acoperă curriculumul fundamental –, a opţiunilor elevului (decise în baza recomandării unui consilier şcolar) şi a unor interviuri organizate cu comisii de admitere ale şcolilor din următorul ciclu sau a unor testări specifice, în cazul învăţământului profesional şi vocaţional. Şase probe la BAC Scenariul al II-lea prevede că tranziţia către învăţământul superior se face în baza rezultatelor unui examen de Bacalaureat care acoperă materiile de bază (Limba  Română, Matematică, o limbă străină) la nivelul trunchiului comun minim oferit pentru toate cele trei trasee. Suplimentar, elevii au un număr de trei probe la alegere, inclusiv probe practice derulate în cadrul unei companii sau instituţii de profil. În comparaţie cu primul scenariu, aici se prevede că universităţile au dreptul de a cere candidaţilor participarea la anumite probe ale Bacalaureatului, din rândul celor aflate la alegere, pentru că nota obţinută va fi avută în vedere în procesul de admitere. Elevii vor avea acces la criteriile de admitere cel târziu cu doi ani şcolari înainte de perioada de admitere. Tot în scenariul al II-lea, se prevede că statul organizează un sistem de monitorizare a inserţiei absolvenţilor pe piaţa muncii, detaliat pe domenii şi programe de studiu. De menţionat este că universităţile care organizează un număr ridicat de programe cu rată redusă de inserţie pe piaţa muncii specific domeniului de studiu pot fi penalizate în cazul în care nu realizează reforme curriculare, de relaţionare cu angajatorii sau de structură a ofertei de programe.

„Actualele inspectorate şcolare trebuie desfiinţate”

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat în cadrul aceluiaşi eveniment că actualele inspectorate școlare care funcţionează la nivelul fiecărui judeţ şi al Capitalei ar trebui desfiinţate şi înlocuite cu structuri „de profesionişti”, şeful statului acuzând PSD că este „eminamente politizatorul sistemului educaţional”. „Dacă acum intri într-un Inspectorat şi nu scot toţi carnetul de partid, înseamnă că este o minune”, a spus Iohannis. „Actualele inspectorate şcolare trebuie desfiinţate şi înlocuite cu structuri de profesionişti. Când am fost eu inspector şcolar pot să spun că nu a existat politizare. Pur şi simplu. Iar dacă acum intri într-un inspectorat şi nu scot toţi carnetul de partid, înseamnă că este o minune. Aceste politizări se petrec în special în perioade guvernamentale PSD-iste. PSD-ul este eminamente politizatorul sistemului educaţional. O eroare fundamentală, fiindcă părţi esenţiale ale sistemului educaţional trebuie depolitizate. Nu totul trebuie şi nu totul se poate depolitiza, cum foarte bine aţi observat. Decizia asupra sistemului, legea, regulamentele, se fac de politicieni, dar gestionarea sau managementul entităţilor sistemului trebuie făcute de profesionişti”, a afirmat preşedintele Klaus Iohannis, citat de „Adevărul”.

Proiectul a implicat peste 60 de instituţii publice şi ONG-uri

Proiectul reprezintă cea mai amplă şi de durată consultare publică desfăşurată până acum în domeniul politicilor publice din educaţie, susține Administrația Prezidențială. La dezbatere au participat peste 10.000 de persoane, iar la elaborarea documentelor lansate cu această ocazie au contribuit peste 60 de instituţii publice, organizaţii neguvernamentale şi reprezentanţi ai actorilor din domeniu, a mai transmis administraţia prezidenţială. Iar acest lucru este confirmat de mai multe voci din societatea civilă. De pildă, una dintre structurile implicate în elaborarea proiectului este Coaliţia pentru Educaţie (o reţea de 17 ONG-uri implicate în domeniul educaţiei). „Coaliţia pentru Educaţie a susţinut proiectul încă din etapa consultărilor regionale, a participat prin experţi ai organizaţiilor membre la majoritatea grupurilor de lucru. Din perspectiva noastră, este, probabil, cel mai amplu proiect de voluntariat dedicat educaţiei, obiectivul lui fiind fomularea unui cadru pentru politicile publice din acest sector. Un cadru rotund, colaborativ – o referinţă pentru un sector care practică alergatul pe culoare separate – de regulă, fiecare în sala lui de clasă. Un document care pleacă astăzi către publicul larg şi oamenii politici – cei chemaţi să îşi asume transfomarea”, a transmis Coaliţia.

Va deveni un instrument de dispută politică

La rândul său, preşedintele reţelei, Daniela Vişoianu, atrage atenţia că, din păcate, aplicarea proiectul va sta la mâna politicienilor. „Mi-a fost confortabil să pun timp în acest proiect. Unul dintre motive este că nu l-am simţit contaminat politic. Şi m-aş bucura ca astăzi lumea să se raporteze la el ca la un dar pe care îl primim, toţi cei care suntem conectaţi cu educaţia din România. Nişte oameni, poate nu cei mai buni, au dat timp şi şi-au strunit orgoliile, au valorizat de fiecare dată mai mult rezultatul colectiv decât opiniile personale, au contribuit şi nu au fost obligaţi să renunţe la fixurile lor. Sunt şi un pic tristă – ceva din gândurile mele, din gândurile noastre, parcă se mai ghiceşte printre rânduri. Astăzi pleacă către oamenii politici. Va deveni un instrument de dispută”, afirmă Vişoianu. „Este cel mai amplu program. Au contribuit 7 grupuri de lucru formate din specialişti şi reprezentanţi ai societăţii civile. Este un proiect muncit. Sunt create nişte canoane care să-i facă pe miniştri să menţină o continuitate. De cele mai multe ori, când a venit un nou ministru şi-a implementat propriile idei, după cum a considerat”, afirmă şi Iulian Cristache, preşedintele Federaţiei Naţionale a Părinţilor. Proiectul este susţinut inclusiv de Consiliul Naţional al Elevilor. „Consiliul Naţional al Elevilor a participat în mod activ, prin delegaţii săi, la grupurile de lucru din cadrul proiectului România Educată. Având în vedere faptul că, după ani de cârpeli nereuşite, de aşa-zise reforme asumate în prag de alegeri de către partide şi de nenumăraţi miniştri care veneau cu propria viziune asupra sistemului de învăţământ, dar care erau înlocuiţi, în medie, o dată la 6 luni, reprezentanţii organizaţiilor şi instituţiilor implicate în sistemul de învăţământ s-au adunat la aceeaşi masă şi au dezbătut. În 2 ani şi jumătate, s-a încercat creionarea viitorului sistemului de învăţământ românesc, pentru următorii, cel puţin, 12 ani”,  a transmis instituţia.

Liviu Pop îl acuză pe Iohannis de plagiat

Cu o zi înainte de lansare, Liviu Pop, fost ministru al Educaţiei şi preşedintele Comisiei pentru Învăţământ de la Senat, a scris pe pagina sa de Facebook că Proiectul „România Educată” este „o perdea de fum menită să acopere şi să confişte beneficiile aduse sistemului de educaţie în urma măsurilor guvernului PSD”. El a mai scris că „rezultatele proiectului „România educată”, finanţat din bani publici, au suspiciuni rezonabile de plagiat şi falsificare. Îl poftesc pe autointitulatul politruc K.W. Iohannis să verifice şi să comunice public concluziile”. Ecaterina Andronescu, ministrul Educaţiei, a absentat de la lansarea Proiectului „România Educată“, oficialul fiind la Bruxelles, alături de ceilalţi membri ai Guvernului, la o întâlnire cu liderii europeni în vederea pregătirii preluării preşedinţiei Consiliului UE.

Citiți și:

BRAȘOV. „România Educată”, în dezbatere regională