Radiografia unui eșec național cu ecou local: De ce Brașovul riscă să rămână fără cadastru complet încă jumătate de secol

Programul Național de Cadastru și Carte Funciară (PNCCF), promisiunea ambițioasă a statului român care trebuia să aducă intabularea gratuită a tuturor proprietăților, s-a transformat într-un blocaj administrativ de proporții. În ritmul actual de lucru al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), România – și implicit județul Brașov – va avea un cadastru complet abia peste câteva decenii.

Pentru un județ ca Brașovul, aflat în plină expansiune imobiliară, turistică și de infrastructură, acest „ritm de melc” reprezintă o frână majoră în dezvoltare.

Cifrele dezastrului: Progres de sub 15% în peste un deceniu

Conform unei analize publicate de Libertatea, bilanțul ultimilor 10-12 ani este de-a dreptul alarmant: la nivel național au fost finalizate doar aproximativ 420 de unități administrativ-teritoriale (UAT) dintr-un total de 3.181.

Reprezentanții Patronatului Național al Societăților de Cadastru (PATROCAD) vorbesc deschis despre un proiect blocat. Deși programul a pompat bani în piața de profil, organizarea defectuoasă, tarifele neatractive stabilite de stat pentru lucrări și birocrația sufocantă au îndepărtat firmele de specialitate.

De ce se împiedică măsurătorile în județul Brașov?

Dacă analizăm argumentele aduse de ANCPI pentru justificarea întârzierilor, județul Brașov bifează aproape toate „scuzele” oficiale ale instituției:

• Relieful muntos și colinar: Brașovul este una dintre zonele cele mai afectate de relieful dificil. Măsurătorile în satele din zona Bran-Moieciu, în Țara Făgărașului sau în satele săsești din nordul județului sunt extrem de greu de realizat fizic de către topografi.
• Proprietari plecați peste hotare: Brașovul are comunități întregi de localnici (în special în zonele rurale) plecați la muncă în străinătate. Fără prezența lor pentru identificarea limitelor de proprietate, procesul este blocat de la primii pași.
• Haosul istoric al actelor (Legea 18/1991): În multe comune brașovene, titlurile de proprietate emise în anii ’90 se suprapun în acte, iar planurile parcelare vechi din fostele CAP-uri fie sunt inexacte, fie lipsesc cu desăvârșire.

Impactul local: Blocaje pe autostrăzi și bani europeni pierduți

Eșecul cadastrului sistematic nu este doar o problemă de statistică, ci una cu efecte economice directe asupra brașovenilor:

1. Infrastructura: Proiectele mari, cum ar fi autostrăzile care ar trebui să lege Brașovul de restul țării sau modernizarea drumurilor județene, se lovesc la fiecare pas de lipsa cadastrului, generând exproprieri greoaie și procese infinite în instanță.
2. Fonduri europene ratate: Fermierii brașoveni și administrațiile locale pierd oportunități uriașe de finanțare europeană din cauză că terenurile nu au o situație juridică clară (intabulare).
3. Insecuritate pentru cetățeni: Mulți brașoveni din mediul rural rămân privați de dreptul de a-și lăsa moștenire sau de a-și vinde legal proprietățile fără a scoate mii de lei din propriul buzunar pentru cadastre sporadice (individuale).

În timp ce restul Europei a trecut complet la registre digitale și transparente, județul Brașov – și România – este condamnat să navigheze încă jumătate de secol printr-un hățiș de hârtii, erori de măsurătoare și promisiuni neonorate.

Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.