Primul clopoțel, fără festivități, în multe școli brașovene / Protest în stradă

Primul clopoțel, fără festivități, în multe școli brașovene / Protest în stradă

Anul școlar 2025-2026 începe luni, 8 septembrie, într-un context marcat de schimbări structurale și de noi reglementări la nivel național, dar și de tensiuni sociale, protestele sindicaliștilor putând duce atât la boicotarea festivităților de deschidere, cât și a activităților de la clasă din următoarele zile.
În plus, astăzi, este anunţat un miting la Bucureşti cu peste 30.000 de participanţi. Protestul are loc la Bucureşti, în Piaţa Victoriei, continuat cu un marş până la Palatul Cotroceni.

Primul clopoțel, fără festivități, în multe școli brașovene / Protest în stradă

Nu există o „centralizare” a datelor nici măcar la nivel județean, dar din informațiile pe care le avem, în cele mai multe școli din județ nu se vor ține obișnuitele festivități. Elevii vor putea intra în clase, învățătorii și profesorii diriginți îi vor primi și cam atât.
Ceea ce nici nu e chiar atât de rău, mai ales pentru copii, care oricum se plictisesc în „careu” și sunt preocupați de reîntâlnirea cu colegii.
Singurii care ar putea suferi sunt „bobocii” de la clasa pregătitoare, care de obicei pășesc pentru prima dată în școală pe sub o boltă de flori. Dar ei nu știu ce pierd și, cel mai probabil, învățătoarele se vor strădui ca școlăreii să aibă, totuși, o zi memorabilă în sens pozitiv.

Primul clopoțel, fără festivități, în multe școli brașovene / Protest în stradă

Printre cele mai importante măsuri aplicate din acest an școlar – care au și provocat protestele care durează de mai bine de două luni, mai întâi săptămânal, apoi zilnic -, se numără comasarea administrativă a mai multor unități de învățământ, justificată prin scăderea demografică și necesitatea eficientizării resurselor, precum și actualizarea criteriilor de acordare a burselor școlare, stabilite „cu scopul de a stimula performanța academică și de a sprijini elevii din medii vulnerabile”, argumentează oficialii din Miisterul Educației. Dar, de fapt, au fost reduse ca număr și diminuate în cuantum (detalii aici).
De asemenea, crește norma săptămânală de predare, inclusiv pentru directorii unităților de învățământ, și se modifică limitele minime și maxime ale efectivelor de elevi dintr-o clasă.
Cursurile noului an școlar vor începe luni, 8 septembrie 2025, și se vor încheia vineri, 19 iunie 2026. Structura rămâne organizată pe module, cu perioade de cursuri urmate de vacanțe (detalii aici).

Primul clopoțel, fără festivități, în multe școli brașovene / Protest în stradă

Creșterea normei didactice cu două ore de predare pe săptămână, ca măsură temporară stabilită prin Legea fiscal-bugetară nr. 141/2025, a generat redefinirea normelor didactice pentru noul an școlar (2025 – 2026). Potrivit comunicatul Ministerului Educației: „Creșterea normei didactice cu două ore de predare pe săptămână permite elevilor o mai mare interacțiune cu profesori-titulari, dar, așa cum preciza ministrul Educației și Cercetării, acest lucru trebuie dublat de o reducere a încărcării birocratic-administrative din timpul general de lucru, demers pe care ministerul îl are în analiză. De asemenea, prin reglementările ministerului pentru implementarea legii fiscal-bugetare (L141/2025) s-a avut în vedere posibilitatea de a evita fragmentarea normelor didactice acolo unde acestea erau deja fragmentate în 3 sau mai multe unități școlare. Introducerea orelor remediale (mai ales, dar nu exclusiv, la nivelul învățământului primar) creează premisele pentru un program național cu impact educațional pozitiv în timp”.
Regândirea valorii plății cu ora („ca opțiune voluntară a cadrului didactic”) s-a aliniat cu valoarea din ora de salariu pentru timpul total de lucru. În viitor, se pot analiza valori diferențiate, în funcție de contexte specifice, mai spune ministrul Daniel David.

Primul clopoțel, fără festivități, în multe școli brașovene / Protest în stradă

În urma colaborării între autoritățile locale (primării) și inspectoratele școlare județene, Ministerul Educației și Cercetării a primit propunerile de reorganizare a rețelei școlare naționale, pornind de la analiza inițială, potrivit căreia circa 850 de unități de învățământ cu personalitate juridică nu îndeplineau pragul minim de elevi/preșcolari prevăzut în Legea 141/2025. Astfel, 507 unități școlare cu personalitate juridică (aprox. 8,1% din numărul total de unități cu personalitate juridică existente) devin structuri școlare arondate altor unități. În procesul de reorganizare a celor 850 de unități școlare, unele s-au reorganizat prin fuziune între ele, iar altele s-au reorganizat cu unități școlare care îndeplineau deja pragul minim de elevi/preșcolari prevăzut în Legea 141/2025.
La Brașov, circa 30 de unități au intrat în acest proces de reorganizare, 16 fiind grădinițe din municipiul reședință de județ (detalii aici).

Primul clopoțel, fără festivități, în multe școli brașovene / Protest în stradă

O altă măsură prevăzută de Legea fiscal-bugetară nr. 141/2025 a fost modificarea limitelor minime și maxime pentru numărul de copii la clasă. Regândirea limitelor pentru clasele de elevi nu a dus la schimbări dramatice, majoritatea claselor aflându-se între limitele minime – maxime, astfel încât nu au fost modificări majore (ex.: la nivel de învățământ primar și gimnaziu s-au reorganizat clasele cu 8 – 9 elevi, adică 0,5% din numărul total de clase). În plus, s-au mai redus unele situații mai puțin obișnuite. Spre exemplu, eliminarea situațiilor din anul școlar 2024 – 2025, unde au existat la nivel național, în clasa a VIII-a, 12 clase cu 1 elev, 26 de clase cu 2 elevi, 52 de clase cu 3 elevi, 64 de clase cu 4 elevi, 84 de clase cu 5 elevi, 92 de clase cu 6 elevi și 107 clase cu 7 elevi.
Acesta sunt excepții, regula fiind, chiar și înainte de „regândirea” limitelor, clase și grupe de grădiniță supraaglomerate, peste cei 30 de elevi/preșcolari permiși acum