Pogorârea Sfântului Duh este sărbătorită la fel ca Învierea

Creștinii din Bisericile Apostolice sărbătoresc duminică unul dintre cele mai mari praznice ale creștinătății. Pogorârea Duhului Sfânt peste Sfinții Apostoli comemorează momentul relatat în Noul Testament, când Sf. Duh S-a coborât peste Sfinții Apostoli, dându-le darul de a vorbi orice limbă. E statornicită de Biserică la 50 de zile de la Înviere, motiv pentru care praznicul e cunoscut drept Duminica Cincizecimii sau Duminica Mare, fiind considerat evenimentul cu care se încheie descoperirea către lume și creație a lui Dumnezeu, Cel în Treime, și sărbătoarea întemeierii Bisericii creștine, căci în aceeași zi, în urma cuvântării însuflețite a Sf. Petru, s­au convertit la creștinism 3.000 de suflete, alcătuind cea dintâi comunitate creștină, din Ierusalim, nucleul Bisericii de mai târziu. Pogorârea Sfântului Duh este cea mai veche sărbătoare creștină alături de Paști. Nu doar ca vechime, ci și ca importanță, sărbătoarea Cincizecimii vine imediat după Înviere. În timpul prive-gherii din ajun, se făcea botezul catehumenilor (celor care aspirau la a deveni creștini). Ca și la Paști, erau oprite îngenuncherea și postirea în toate zilele Cincizecimii. În biserici se aduc și astăzi frunze de tei sau de nuc, care se sfințesc și se împart credincioșilor, simbolizând limbile de foc ale puterii Sf. Duh, coborât peste Sfinții Apostoli.

Moșii de Vară
În calendarul tradițional românesc, Rusaliile reprezintă un ciclu de sărbători. Poporul consideră Rusaliile niște făpturi malefice, hidoase, fecioare gârbove, care călătoresc prin aer înarmate cu unelte tăioase, cântă și joacă în anumite zile pe la răspântii, poieni, puțuri, hotare, cruci. Rusaliile, 3 sau 9 la număr, ar fi sinonime cu Ielele. Ele își arătau adevărata putere provocând îmbolnăviri: „luatul minții”, „luatul gurii”, „luatul piciorului”. Conform credințelor populare, spiritele morților, care părăseau mormintele în Joia Mare, înainte de Paști, trebuie să se întoarcă la locurile veșnice, de Rusalii. Se credea că după 50 de zile petrecute printre vii, acestea deveneau foarte agresive când venea sorocul înapoierii, Rusaliile fiind aceste spirite rebele. De aceea, cultului morților i se acordă o atenție deosebită la Moșii de Vară, în Sâmbăta Rusaliilor. Spiritele morților trebuie împăcate cu pomeni abundente, spre a se întoarce de bunăvoie la locurile lor și a nu mai face rău oamenilor. Ca la orice altă mare sărbătoare, și la Rusalii se credea că ard comorile, se deschide cerul, se făceau previziuni meteorologice și practici de divinație (ghicirea viitorului).      (L.J.)