PIERDERE. A murit academicianul Dinu C. Giurescu!

Marele istoric și academician Dinu C. Giurescu a murit marţi, la vârsta 91 de ani. Dinu C. Giurescu s-a născut la 15 februarie 1927, la Bucureşti. A fost fiul lui Constantin C. Giurescu şi nepotul lui Constantin Giurescu. A urmat cursurile Colegiului „Sf. Sava”, apoi a studiat la Facultatea de Istorie din Bucureşti, luându-şi licenţa în anul 1955. În anul 1968 a obţinut titlul ştiinţific de doctor în istorie şi a fost profesor la Universitatea de Artă, Secţia Istoria şi Teoria Artei-Muzeografie. Dinu C. Giurescu a fost membru al Academiei Române din 2002. El a candidat la alegerile din decembrie 2012, pe listele USL, fiind ales deputat în Bucureşti. A demisionat din funcţia de deputat şi s-a retras din politică după ce a fost ales vicepreşedinte al Academiei Române, în aprilie 2014.

Dinu C. Giurescu a semnat peste 30 de volume de autor şi în colaborare. A scris numeroase studii şi lucrări în diverse domenii: arta românească a secolelor XIV-XVIII („Contribuţii la studiul broderiilor de la Trei Ierarhi” (1960), „Arta metalelor preţioase în Ţara Românească în secolele XIV-XVI” (1962), studiul civilizaţiei române în sec. XIV-XVIII („Ţara Românească în secolele XIV-XV” (1973), lucrare distinsă cu Premiul „Nicolae Bălcescu” al Academiei Române), „Relaţiile economice ale Ţării Româneşti cu Peninsula Balcanică în secolele XIV-XVI” (1965), „N. Titulescu, Documente diplomatice” (1967) şi „M. Kogălniceanu, Documente diplomatice” (1972), în colaborare. A consacrat lucrări şi istoriei contemporane, precum „Guvernarea Nicolae Rădescu” (1996), „România în al doilea război mondial” (1999), „Imposibila încercare. Greva regală 1945” (1999), „Cade Cortina de fier: România 1947” (2002). La Târgul de Carte „Gaudeamus” 2011 a lansat volumul „O istorie ilustrată a diplomaţiei româneşti (1862-1947)”, ediţia în limba română, avându-i ca autori pe Dinu C. Giurescu, Rudolf Dinu şi Laurenţiu Constantiniu (ediţia în limba engleză a apărut în decembrie 2010). Istoricul a candidat la alegerile din 9 decembrie 2012, pe listele USL din partea Partidului Conservator.
Din 24 aprilie 2014, alături de academicienii Alexandru Surdu, Cristian Hera şi Bogdan Simionescu a fost ales vicepreşedinte al Academiei Române pentru următorii patru ani, în cadrul Adunării Generale a membrilor Academiei Române. Istoricul a fost decorat de Regele Mihai I cu distincţia „Nihil sine Deo”, în 2011. Pe 15 ianuarie 2018, Dinu C. Giurescu s-a aflat printre personalităţile care au fost omagiate la Ateneul Român, cu ocazia Zilei Culturii Naţionale. Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) deţine documente detaliate legate de o colaborare a sa cu Securitatea, însă a considerat că nu a fost colaborator.