PENTRU O ZI: Brașovencele care fac politică au lăsat doctrinele deoparte și s-au coalizat împotriva violenței domestice

Chiar dacă mai sunt puține ore până la Ziua Marii Uniri, când român cu român își vor da mâna pentru a intra în horă (sau poate tocmai de aceea), vreau să vă aduc în atenție o realitate dureroară, dar și unica atitudine care ar putea schimba, în timp, mentalități, obiceiuri proaste, destine… 

„Numele meu este Gabriela și aș fi fost în viață, aici, cu voi, dacă judecătorul nu ar fi hotărât că trebuie să împart aceeași locuință cu agresorul meu, chiar dacă aveam ordin de protecție”. 

Este povestea tristă a multor, prea multor femei din România, indiferent ce nume au. Este povestea pe care trebuie să o încheiem prin legi, prin educație, prin civilizare. Sunt conștiente și femeile politiciene că pot juca un rol foarte mare în oferirea de șanse egale a femeilor cu ale bărbaților în societate.  

Ambasada Spaniei împreună cu Rețeaua pentru Prevenirea și Combaterea Violenței împotria Femeilor a organizat în 28 noiembrie, la București, seminarul „Violența împotriva femeilor pe agenda politică”. Evenimentul și-a dorit să marcheze Ziua Internațională pentru Combaterea Violenței asupra Femeilor.

Astfel, au fost invitate doar femeile politiciene. 

Contextul alegerilor pentru Parlamentul României este o oportunitate pentru a avea o discuție substanțială despre modificările legislative necesare pentru protecția victimelor violenței domestice, se arată în comunicatul organizatorilor.

Brasovul a fost reprezentat de Laura Bratosin (ALDE) și Daiana Colceriu (USR), însă, după cum a afirmat și Iolanda Beldianu – președintele Asociației Pas Alternativ, local se poate conta, prin implicare, și pe sprijinul Roxanei Mînzatu (PSD), Ambrus Izabella Agnes (UDMR), Carmen Ferghete-Țop (PNL), chiar dacă programul de campanie nu le-a permis participarea directă de această dată.

Mihaela Săsărman, Coordonatoare Rețeaua pentru Prevenirea și Combaterea Violenței împotriva Femeilor, a adus în discuție urgența implementării măsurilor care să armonizeze legislația din România cu Convenția de la Istanbul, în vigoare în țara noastră de la 1 septembrie 2016: „Colegele mele din organizațiile care lucrează direct cu victimele, și eu care mă ocup de programe pentru agresori, știm cât este de urgent. Fiecare săptămână care trece fără ca această lege să fie adoptată este o problemă“. 

„Violența asupra femeilor este un subiect sensibil. Indiferent dacă suntem de stânga sau de dreapta., este un subiect pe care trebuie să-l îmbrățisăm. Multe victime au un salariu foarte mic și sunt într-o situație foarte dificilă. Este nevoie de sprijin financiar, este foarte greu să pleci cu copiii de-acasă în aceste condiții”, a spus Laura Bratosin când i s-a dat cuvântul. 

Și celelate politiciene și-au exprimat interesul de a sprijini inițiativele care vizează îmbunătățiri legislative și măsuri de protecție a femeilor victime ale violenței.

La finalul evenimentului, politicienele au semnat o Declarație pentru Siguranța Femeilor, prin care își asumă principalele direcții de acțiune pe care ONG-urile le așteaptă din partea guvernanților astfel încât măsurile de combatere a violenței asupra femeilor să devină realitate.

Cele cinci direcții de acțiune sunt:

1. Armonizarea legislației cu prevederile Convenției de la Istanbul
2. Ordin de interdicție emis de polițist la constatarea faptei
3. Monitorizarea agresorului față de care s-a emis un ordin de protecție și proceduri transparente ale poliției pentru prevenirea și combaterea violenței domestice
4. Responsabilizarea agresorului
5. Cel puțin 1 adăpost specializat pentru victimele violenței în familie în fiecare județ

Cel puțin 1 adăpost specializat pentru victimele violenței în familie în fiecare județ.

Din 1999, ziua de 25 noiembrie a devenit prin Rezoluţia ONU nr. 54/134, Ziua Internaţională pentru Eliminarea Violenţei Asupra Femeilor şi este marcată în toată lumea prin manifestaţii şi acte de condamnare a diverselor forme de violenţă îndreptate asupra femeilor.

Violenţa asupra femeilor este una din cele mai răspândite încălcări ale drepturilor omului din lume. Are loc acasă, pe stradă, la şcoală, la locul de muncă, în tabere de refugiaţi şi pe timpul conflictelor şi crizelor. În măsură mai mare sau mai mică, se petrece în toate ţările din lume, indiferent de etnie, rasă, venit sau educaţie.