PENTRU IAR GHIMBAV. Miniștrii Economiei și Finanțelor, convocați de urgență

Greva spontană, de joia trecută,  a angajaților de la IAR Ghimbav a generat reacții rapide, astfel că astăzi liderul Sindicatului ICA de pe platforma IAR Ghimbav, Suba Árpád (foto), va fi prezent la București, la o întâlnire cu miniștrii Economiei și Finanțelor.

Prima reacție a fost, firesc, la nivelul confederației la care este afiliată organizația, Blocul Național Sindical (BNS), care a transmis vineri o adresă prin care cere Consiliului Economic și Social (CES) „demararea eforturilor necesare pentru modificarea actelor normative” care au generat conflictul spontan. Este vorba despre acele prevederi legale care încalcă dreptul salariaţilor SC IAR SA, dar și al celor din celelalte companii de stat, la negocierea colectivă. Pe fond, solicitarea BNS către CES are același conținut ca informarea pe care liderul sindical a remis-o presei după ce salariații au reluat lucrul. „Situaţia se prezintă astfel: art. 49 din Legea 186/2014 a Bugetului de Stat prevede limitarea creşterii salariale (maxim inflaţia prognozată); art.9 din OG 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară prevede limitarea creşterii salariale (la maxim 60% din indicele de creştere a productivităţii muncii). Acest articol este suspendat pentru anul 2015!; art.157 din Legea 62/2011 Codul Dialogului Social, prevede că «Nu pot constitui obiect al conflictelor colective de muncă revendicările angajaţilor pentru a căror rezolvare este necesară adoptarea unei legi sau a altui act normativ»”, a scris Suba Árpád.

Suba a mai spus că din punctul de vedere al Sindicatului ICA şi al salariaţilor SC IAR SA, aceste trei acte normative încalcă atât Constituţia României, Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene – Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, Carta Social Europeană Revizuită şi Convenţia ILO a Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM), cât şi Codul Muncii, dar şi alte legi naţionale în vigoare. „Astfel, Sindicatul ICA nu poate negocia clauze în contractul colectiv cu privire la creşteri salariale decât condiţionate conform articolelor invocate mai sus. Mai mult, în contextul în care propune spre negociere creşteri salariale în afara limitelor impuse prin actele normative, nu poate declanşa conflict de muncă, dat fiind posibilă o interpretare de natură că acest conflict ar contraveni limitării dreptului impus prin art.157 din Legea 62/2011, respectiv s-ar putea interpreta că pentru rezolvarea revendicărilor angajaţilor este necesară adoptarea unei legi sau a unui act normativ. Acest lucru, cu toate că în acest caz nu este vorba de funcţionari publici, ci de salariaţi, membri de sindicat, ai unei societăţi comerciale. Aşadar aceste reglementări extind sfera restricţionării dreptului la negocieri colective şi a dreptului la acţiuni colective dincolo de zona funcţionarilor publici, respectiv în toate societăţile, unităţile şi companiile unde statul este acţionar majoritar, apreciem noi în mod nepermis şi total în contradicţie cu reglementările din actele internaţionale invocate dar mai ales cu textul constituţional. Cu alte cuvinte, din interpretarea reglementărilor legale precum şi cele invocate mai sus, drepturile prevăzute în Constituţia României şi în tratatele internaţionale la care România este parte, le sunt recunoscute doar (în mod exclusiv) salariaţilor din sectorul privat”.

Protestele ar putea continua

Suba Árpád preciza atunci că a făcut numeroase intervenţii la autorităţi, prin BNS, la Ministerul Finanţelor şi Ministerul Economiei, la Consiliul Economic şi Social (CES) şi chiar către Avocatul Poporului pentru sesizarea Curţii Constituţionale, dar nu s-a primit încă nici un răspuns. „Aceste proteste este posibil să continue pentru că există o nemulțumire generală. În afară de faptul că toți de la care am cerut ajutor până acum ne dau dreptate, nimeni nu a făcut nimic. Trebuie făcut ceva. Intervenții au fost peste tot, dar deocamdată nimeni nu a făcut nimic, iar salariații așteaptă. Până când, nu știu. Nu știu ce se va întâmpla în zilele următoare dacă nu avem un răspuns de la autorități”, avertiza liderul sindical.