Pentru BraSov – De Ziua Nationala, s-au pus bazele unei asociatii pentru transformarea orasului intr-o capitala europeana

De Ziua Nationala a Romaniei, 30 de brasoveni s-au strans la galeria KronArt pentru a pune bazele unei asociatii care sa militeze pentru transformarea orasului intr-o capitala spirituala europeana. Asociatia non-profit va promova imaginea Brasovului peste hotare, va initia si sprijini proiecte culturale si sociale, va proteja patrimoniul istoric al orasului. Presedintele de onoare va fi Aristotel Cancescu, presedintele executiv, Mircea Brenciu. Printre membrii fondatori se afla Liviu Pandele, precum si alti oameni de afaceri si profesori brasoveni, reprezentanti din toate etniile si credintele religioase. Ideea transformarii Brasovului in capitala nu este deloc noua. Dupa 1 decembrie 1918 s-a discutat mult despre o eventuala mutare a capitalei din Bucuresti, in centrul tarii.
Deocamdata asociatia „Brasovul, capitala europeana“ este in faza de proiect, ieri discutandu-se statutul ei. Mircea Brenciu a mentionat ca printre obiectivele acesteia se vor mai numara actiunile de restabilire a adevarului istoric in legatura cu paternitatea imnului „Desteapta-te romane”, ridicarea unei statui a martirului brasovean Liviu Babes, infiintarea unui centru ecumenic la Pietrele lui Solomon, dezvoltarea turismului si oferirea unor premii de excelenta personalitatilor din toata lumea, care prin munca lor promoveaza Brasovul.
„Sunt cel putin 12 motive pentru care orasul nostru ar trebui sa fie o capitala spirituala europeana. Nu vrem sa detronam Bucurestiul, insa, Brasovul fiind un oras foarte important din centrul tarii, cu o asemenea vechime, poate fi considerat o capitala spirituala”, a spus Mircea Brenciu. Acesta a mai amintit de carturarii de seama de la poalele Tampei, de Honterus si Coresi, despre situ-rile dacice descoperite in Valea Racadaului si Pietrele lui Solomon, de luptatorii anti-comunisti. Printre motivele invocate de membrii asociatiei, pentru care Brasovul ar trebui considerat capitala, se afla faptul ca este situat in centrul tarii, intr-o zona ferita de seisme puternice si inundatii.
Liviu Pandele este preocupat de problema atestarii Brasovului. „Documentar, cea mai veche referinta asupra Brasovului s-a facut in anul 1234. Intrebarea ce se pune este ce a existat pe acest teritoriu inainte de atestarea documentara. Cercetatorii si-au bazat documentarea doar pe documentare stiintifica, orice alte metode de investigare fiind in mod constant ignorate, omitand surse culturale cum ar fi literatura si folclorul. De exemplu, Ramayana, cea mai fascinanta epopee sanscrita si totodata cea mai importanta opera literara a Asiei, din secolul X i.e.n., cuprinde informatii uimitoare referitoare la istoria milenara a Brasovului“, a spus acesta. Omul de afaceri a mai afirmat ca rajahul Brasiva-Sola a dat numele sau Brasovului, si ca denumirile de Varte, precum si Sercaia, Moacsa, vin din sanscrita. Liviu Pandele este convins ca istoria Brasovului este mult mai veche decat se cunoaste in prezent.

Nicolae Titulescu si Mircea Vulcanescu doreau capitala in centrul tarii
De-a lungul anilor s-au vehiculat doua amplasamente pentru o eventuala noua capitala, la Alba Iulia si la nord de Brasov, spre Feldioara. Prin anii ’30 personalitati ale vietii politice au polemizat pe aceeasi tema. Inginerul Nicolae Theodorescu a proiectat in 1924 o noua capitala in centrul tarii. Aceasta urma sa se intinda pe o suprafata de aproape 5.000 de hectare si sa coste 8,4 miliarde de lei in banii de atunci, in jur de 30 de miliarde de dolari actuali. Un inginer american a schitat, in anul 1925, un nou centru administrativ al Romaniei intre localitatile Sanpetru si Bod. Peste 10 ani schita a fost publicata in „New York Times”. Proiectul fusese initiat la cererea unor locuitori din Bucuresti, care sugerasera ideea unei noi capitale politice, dupa modelul Washington-ului. Nicolae Titulescu spunea ca o capitala amplasata in arcul carpatic ar fi ferita de bombardamente in cazul unui razboi. Mircea Vulcanescu sprijinea si el initiativa. Spera ca o data cu schimbarea locului, sa dispara din capitala si spiritul balcanic.