Pensionarea anticipată nu mai este sancţionată atât de drastic

Pensia anticipată parțială poate fi cerută înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare, însă numai în anumite condiții și cu aplicarea unei penalizări, potrivit legislației în vigoare. Chiar dacă parlamentarii au schimbat recent modul de calcul al acestei pensii, reducând penalizarea, oamenii nu se înghesuie să se retragă mai devreme din activitate, indemnizaţiile fiind mici.

Pensia anticipată parțială este una dintre categoriile de pensii ce se acordă în cadrul sistemului public, regulile pentru stabilirea acesteia fiind incluse în Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Aceasta poate fi cerută, conform prevederilor acestui act normativ, cu maximum cinci ani înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare. Totuși, pentru ca acest lucru să fie posibil, solicitanții trebuie să aibă realizat stagiul complet de cotizare sau chiar să-l fi depășit cu până la opt ani.

Stagiul de cotizare este perioada pentru care s-a datorat contribuția la sistemul public de pensii. Iar stagiul complet de cotizare este perioada „în care asigurații au realizat stagiul de cotizare pentru a putea beneficia de pensie pentru limită de vârstă, pensie anticipată sau pensie anticipată parțială”, conform Legii nr. 263/2010. În prezent, stagiul complet de cotizare este de 35 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați. Dacă în cazul bărbaților acesta deja a fost atins, în cazul femeilor încă se mai fac creșteri eșalonate, urmând să se ajungă la 35 de ani abia în ianuarie 2030. Referitor la vârsta standard de pensionare, aceasta este de 65 de ani pentru bărbați și de 63 de ani pentru femei. De asemenea, la bărbați deja se aplică această vârstă, în timp ce pentru femei va fi valabilă, în urma creșterilor eșalonate, din ianuarie 2030. Atunci când se stabilește stagiul de cotizare pentru pensia anticipată parțială, nu sunt luate în considerare perioadele în care solicitanții au primi pensie de invaliditate, au urmat cursurile la zi ale învățământului universitar (dacă le-au absolvit cu diplomă), au satisfăcut serviciul militar sau au fost elevi ai școlilor militare/de agenți de poliție ori studenți ai unei instituții de învățământ din sistemul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională.

Modul de calcul al pensiei a fost schimbat

Recent, modul de calcul al pensiei anticipate parțiale a fost schimbat, în urma intrării în vigoare a Legii nr. 142/2016. Actul normativ a venit cu unele modificări semnificative la Legea nr. 263/2010, cu privire la penalizarea ce se aplică acestei pensii. Concret, începând cu data de 17 iulie, „cuantumul pensiei anticipate parțiale se stabilește din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă, prin diminuarea acestuia în raport cu stagiul de cotizare realizat și cu numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare”, dispune acum Legea nr. 263/2010, făcându-se referire la următoarele penalizări: 0,50% diminuare pentru fiecare lună de anticipare, în cazul în care depăşirea stagiului complet de cotizare este de până la un an; 0,45% pentru peste un an; 0,40%, pentru peste doi ani, 0,35% la peste trei ani; 0,30%, la peste patru ani; 0,25%, pentru este cinci ani, 0,20% la peste șase ani şi 0,15% pentru fiecare lună de anticipare, în cazul în care depăşirea stagiului complet de cotizare este între șapte și opt ani. Până la data de 16 iulie, cuantumul pensiei anticipate parțiale era stabilit din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă ce s-ar fi cuvenit solicitantului, însă prin diminuarea acestuia cu 0,75% pentru fiecare lună de anticipare. Prin urmare, noul mod de calcul este mai avantajos decât cel vechi.

Legea nu se aplică retroactiv

În privința persoanelor care, la data intrării în vigoare a Legii nr. 142/2016 (adică 17 iulie), aveau depusă și nesoluționată cererea de pensionare anticipată, AvocatNet.ro a cerut un punct de vedere oficial de la Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Astfel, instituția a punctat faptul că pentru aceste persoane se aplică vechiul mod de calcul al pensiei, adică, cu alte cuvinte, cel aflat în vigoare la data depunerii solicitării, chiar dacă decizia de pensionare n-a fost emisă încă. „Legea nr. 142/2016 nu are caracter retroactiv, se aplică numai persoanelor care își deschid drepturile de pensie după data intrării în vigoare a legii, 17.07.2016. Persoanele care au depus, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 142/2016, cerere pentru deschiderea drepturilor de pensie anticipată parțială vor avea stabilite drepturile de pensie în baza Legii nr. 263/2010, așa cum era în vigoare la data înregistrării cererii pentru solicitarea respectivei categorii de pensie”, a explicat, la solicitarea sursei citate, Gabriela Cristea, responsabil relații publice la CNPP. Mai precis, dacă o persoană a depus cererea de pensionare, de exemplu, la data de 16 iulie, acesteia i se aplică vechiul mod de calcul, dar dacă o altă persoană a depus solicitarea la data de 17 iulie, acesteia i se aplică noul mod de calcul.

Totuși, penalizarea pentru fiecare lună de anticipare nu este definitivă, ci se aplică până la data la care persoana în cauză îndeplinește condițiile de acordare a pensiei pentru limită de vârstă. „Perioada de anticipare, exprimată în luni, reprezintă intervalul de timp cuprins între data acordării pensiei anticipate parțiale și data împlinirii vârstei standard de pensionare sau a vârstei standard de pensionare reduse, prevăzute de lege. Penalizarea cuantumului pensiei se determină prin înmulțirea numărului de luni de anticipare cu procentul corespunzător, iar rezultatul se menține, lună de lună, până la data împlinirii vârstei standard de pensionare sau a vârstei standard de pensionare reduse, prevăzute de lege”, este clarificat pe site-ul CNPP.

Transformarea pensiei anticipate parțiale în pensie pentru limită de vârstă se face din oficiu, astfel că persoana vizată nu trebuie să facă nimic. Acest lucru implică, mai exact, recalcularea pensiei prin eliminarea diminuării pentru anticipare și prin adăugarea perioadelor asimilate și a eventualelor stagii de cotizare realizate atunci când plata pensiei anticipate parțiale a fost suspendată. Deoarece pensionarea anticipată parțială presupune ieșirea din activitate mai devreme decât ar fi fost normal, la stabilirea acesteia nu pot fi luate în calcul alte reduceri ale vârstei standard de pensionare.

Ce acte sunt necesare pentru solicitarea pensiei

Persoanele care îndeplinesc condițiile legale pentru a solicita pensia anticipată parțială trebuie să depună o cerere, împreună cu unele acte doveditoare, la casa teritorială de pensii din raza domiciliului propriu. Potrivit informațiilor disponibile pe site-ul CNPP, lista documentelor include: cererea pentru înscrierea la pensie anticipată; carnetul de muncă (original și copie); carnetul de muncă pentru membrii CAP (original și copie); alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu realizată; actele de stare civilă: buletin de identitate sau carte de identitate, certificat de naștere și de căsătorie (original și copie); livretul militar (original și copie); diploma de absolvire a învățământului universitar și adeverința eliberată de instituția de învățământ superior din care să rezulte durata normală, perioada efectuării studiilor și faptul că acestea au fost urmate la zi; adeverință privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă (original); adeverință privind încadrarea activității în fostele grupe I și/sau II de muncă, în condiții deosebite, speciale și alte condiții de muncă (original); procura specială pentru mandatar (original și copie); acte pentru dovedirea calității de beneficiar al Decretului-lege nr. 118/1990 și/sau al Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din Decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004; dovada încetării calității de asigurat în cazul înscrierii la pensie anticipată parțială, pentru persoanele care, la data solicitării, nu mai au calitatea de asigurat (original); adeverință care să ateste perioadele de activitate realizate după data de 1 ianuarie 2011 (original); alte acte întocmite potrivit prevederilor legale prin care se dovedesc elemente necesare stabilirii drepturilor de pensie.

Cererea poate fi retrasă şi decizia, anulată

Pensia anticipată parțială se stabilește prin decizie a casei teritoriale și se acordă de la data înregistrării cererii, după cum se arată în Legea nr. 263/2010. Cererea de pensionare se admite/respinge în cel mult 45 de zile de la depunerea cererii, iar decizia de pensionare se comunică în cinci zile de la emitere. „Plata pensiei se face, în funcție de opțiunea pensionarului, prin mandat poștal, în cont curent sau în cont de card, în condițiile stabilite prin convențiile încheiate între CNPP, casele de pensii sectoriale și Compania Națională «Poșta Română» – S.A. sau, după caz, între CNPP, casele de pensii sectoriale și bănci”, prevede Legea pensiilor.
Cererile de pensionare anticipată pot fi retrase înainte de emiterea deciziei de pensionare, iar deciziile de pensionare deja emise pot fi anulate, la cererea solicitantului, în 30 de zile de la comunicare. De asemenea, trebuie reținut că deciziile de pensionare pot fi contestate, în 30 de zile de la comunicare, la Comisia Centrală de Contestații, iar ulterior în instanță.

La nivel naţional, există circa 74.000 de pensii anticipate parţial în plată. Directorul adjunct al Casei Judeţene de Pensii (CJP) Braşov, Ioan Pamparău (foto), spune că la Braşov sunt puţine, fără a da o cifră actualizată: „Deja avem puţine şi nici nu s-a înghesuit nimeni să depună dosarul de când s-a aprobat legea. Pensiile sunt mici şi aşa, dacă mai punem la socoteală diminuarea, vă daţi seama că oamenii preferă să rămână să ia salariu”.