Pe picior de război?

Pe picior de război? Asta ar fi impresia după ultimele știri apărute pe mapamond, iar țara noastră pare a fi în mijlocul preparativelor.

Pe picior de război?

România, Bulgaria și Grecia au pus bazele unui coridor militar. Potrivit Kathimerini, planul urmează să fie semnat de miniștrii Apărării din cele trei țări. Acesta prevede interconectarea a patru porturi (Salonic și Alexandroupoli – în special) și a infrastructurilor și rețelelor aferente.

În acest sens, ministrul român al Apărării, Angel Tîlvăr, a declarat: „Proiectul propune crearea unor rute principale de aprovizionare între statele participante, prin reducerea birocrației în timp de pace și eficiență maximă în situații de urgență și criză, ținând cont de inițiativele NATO și naționale. Colaborarea strânsă cu Bulgaria și Grecia ne va permite să răspundem mai eficient provocărilor de securitate actuale și viitoare. Vom continua discuțiile și vom rămâne deschiși și altor inițiative similare, care să ducă la consolidarea rolului României în cadrul Alianței Nord-Atlantice”.

Pe picior de război?

Apoi, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Finlanda și Norvegia au convenit să creeze un așa-numit „zid al dronelor” pentru a-și proteja frontierele externe cu ajutorul vehiculelor aeriene fără pilot. În schimb, la Marea Neagră, state ca România și Bulgaria, unde fragmente de drone rusești au căzut după unele atacuri asupra teritoriului ucrainean, nu au niciun plan comun în acest sens pentru apărare, după cum a relatat hotnews.ro.

Potrivit sursei citate, România, pentru apărarea sa antiaeriană, se bazează pe două componente esențiale: capabilitatea de detecție și capabilitatea de a intercepta orice potențial obiect inamic.

Pentru partea de detecție, forțele române se bazează pe o rețea radar extinsă, cu multe radare 2D și 3D fixe și mobile care pot acoperi teritoriul întregii țări și chiar să vadă dincolo de granițele sale, în Republica Moldova sau Ucraina. Chiar dacă sunt folosite și radare vechi, de sorginte sovietice, acestea sunt în continuare eficiente. Altfel, în ultimii 30 de ani, forțele române s-au dotat și cu radare noi, moderne precum AN/FPS-117, TPS-77 și TPS-79.

Pentru componenta de interceptare, România dispune, cel puțin pe moment, de două sisteme noi Patriot operaționale, în cea mai modernă configurație posibilă, cu rachete PAC-3 și PAC-2 GEMT. Pe lângă Patriot, România are și sisteme mai vechi, dar modernizate, de rachete Hawk, ce pot funcționa în tandem cu radarul Patriot.

Aceste sisteme integrate pot, teoretic, intercepta orice amenințare aeriană: de la avioane și elicoptere inamice, la rachete balistice sau de croazieră și până la drone.

Cu toate acestea, deși sunt capabile, nu rentează să fie folosite împotriva unor drone mici, de valoare scăzută, precum sunt cele kamikaze Shahed 136 folosite de Rusia în atacurile de la Dunăre. Pentru astfel de ținte, mult mai potrivite sunt sistemele de artilerie antiaeriană Gepard și Oerlikon.

Pe picior de război?

Ca parte a „Planului operațional al Germaniei” (OPLAN DEU), Germania, împreună cu aliații NATO, elaborează o schemă pentru desfășurarea de trupe în Europa de Est în cazul unui posibil atac militar rusesc, după cum a informat DW.

Până la 800 000 de soldați și peste 200 000 de echipamente vor trebui să fie desfășurate prin Germania către Europa de Est.

Foto: AFP