PÂNĂ UNDE, TOVARĂȘI? Guvernanții au pus gând rău și caprelor negre!

Pentru a nu rămâne mai prejos decât Senatul, care a modificat Legea vânătorii, scoțând ursul de pe lista speciilor strict protejate (în pofida legislației europene și naționale în domeniu) și incluzându-l printre cele la care vânătoarea este permisă fără restricții, Guvernul, prin Ministerul Apelor și Pădurilor, a pus gând rău caprei negre, stabilind o cotă de 609 exemplare care pot fi împușcate în sezonul 2019/2020.

Acest fapt a fost posibil din cauză că specia – care a avut în trecut statut de monument al naturii – este protejată actualmente în România numai în parcurile naționale, unde vânătoarea oricărei specii este interzisă, deși capra neagră este animalul emblematic pentru spațiul carpatin și este prezentată astfel inclusiv în materialele de promovare realizate la comanda Guvernului!

Guvernanții de la București au profitat, de asemenea, de faptul că specia nu este strict protejată la nivelul Uniunii Europene deoarece în țările occidentale unde există populații de capre negre, acestea nu au prădători naturali (numărul de lupi și râși fiind neglijabil), iar fenomenul braconajului este ca și inexistent, ca urmare s-au înmulțit. La noi, însă, capra neagră are de înfruntat și prădătorii naturali, și vânătorii legali, și braconierii, și câinii de stână. Așa se face că în unele zone a fost realmente exterminată (Munții Rodnei, de exemplu), fiind necesară reintroducerea ei în ecosistem.  

Numărul optim – stabilit din pix!

Cum s-a ajuns la fix 609 exemplare de capră neagră declarate de Guvern bune de împușcat? Asociația Kogaion, cu activitate în domeniul protecției mediului, explică: „Cică sunt mai multe decât optimul stabilit din pix! Tot din pix sunt și numărate de către vânători caprele negre, apoi se stabilesc «cotele de recoltă»”.

Într-o petiție lansată în mediul online (https://campaniamea.declic.ro/petitions/protejati-caprele-negre), Asociația Kogaion detaliază: „Datele pe baza cărora sunt stabilite cotele de recoltă sunt centralizate de la gestionarii fondurilor de vânătoare, care le adună în baza unor observaţii punctuale şi sporadice. Conform acestor date centralizate de către autoritate, populaţia caprelor negre din România este în creştere, de la 6.722 exemplare în 2005, la 8.158 exemplare în 2019, în timp ce efectivele optime au fost stabilite la 6.174 exemplare, fără să se ştie în baza a ce studii. Aceste date sunt însă contestate de către organizaţiile de mediu. La evaluări paralele făcute de către acestea, în anumite zone s-au identificat doar 25% din populaţiile evaluate de către gestionarii fondurilor de vânătoare şi însuşite de către autoritate. Studiind statistic evaluările, cotele de recoltă şi evoluţia numărului de animale împuşcate este clar că acestea au serioase probleme, din moment ce apar fluctuaţii foarte mari, care depăşesc orice evoluţie naturală a speciei”.

Protejată, nu împușcată!

Asociația Kogaion pledează pentru redobândirea de către capra neagră a statutului de specie protejată în România, tocmai pentru că există exemple în care lipsa acestui statut a dus la dispariţia ei, iar populaţia se află în declin, existând, în afara exemplarelor împușcate legal, și  numeroase cazuri de braconaj.

„În perioada de după război, capra neagră a avut un declin foarte puternic în România, dispărând din unele masive montane, iar în perioada comunistă a început o acţiune intensă de populare. După 1989, odată cu apariţia vânătorilor străini, a început un nou declin al caprei negre, inclusiv cu dispariţia din anumite zone. (…) Capra neagră nu reprezintă niciun pericol direct sau indirect pentru oameni, nu produce pagube de nici un fel animalelor domestice şi culturilor agricole, având habitatul în zonele stâncoase alpine şi subalpine, populaţia este ţinută sub control de către prădătorii naturali, care realizează cea mai bună selecţie, pe cale naturală. Nu există altă raţiune pentru vânătoare decât cea a obţinerii trofeelor şi a profitului pentru câţiva gestionari de fonduri de vânătoare, din vânătoarea pentru trofee. Aceasta este şi singura argumentaţie a Guvernului României, care nu e de acord cu oprirea vânătorii caprelor neagre, pe motiv că ar reduce veniturile la bugetul de stat din vânătoare”, se mai afirmă în petiția Asociației Kogaion.