Ortodocsii o praznuiesc azi pe Sfanta Cuvioasa Paraschiva – La Catedrala Mitropolitana din Iasi, unde se afla moastele sfintei, sunt asteptati deja sute de mii de pelerini

Sute de mii de pelerini din tara si din strainatate s-au adunat deja in jurul Catedralei Mitropolitane din Iasi, de unde racla cu moastele Sf. Cuvioase Paraschiva a fost scoasa de acum trei zile, pentru ca toti cei veniti sa o poata vedea si atinge, inchinandu-se cu evlavie, si astfel, sa isi implineasca dorintele cele bune si de folos. In acest an, alaturi de racla Cuvioasei pot fi venerate si moastele Sfantului Apostol Pavel, „Apostolul neamurilor”.
Cea cinstita in fiecare an la 14 octombrie drept Sfanta Cuvioasa Paraschiva (Parascheva) s-a nascut in satul Epivat din Tracia, nu departe de Constantinopol, si a trait pe vremea marii schisme (a despartirii Bisericii de la Roma de Biserica Ortodoxa – 1054). Traditia bisericeasca consemneaza faptul ca Sf. Paraschiva fost crescuta de parintii ei in teama de Dumnezeu si in deprinderea de a face fapte bune crestinesti, dar mai cu seama in deprinderea rugaciunii, a postului si a milosteniei. Nu o data si-a dat propriile haine cele mai bune saracilor, ceea ce i-a adus mustrarea aspra din partea parintilor sai. Dar fecioara s-a aratat decisa sa dea averea sa spre folosul saracilor si dupa moartea parintilor sai. Ea a nutrit de mica dorinta de a se retrage din lume si de a trai in singuratate, aproape de Domnul, de aceea, auzind odata cuvintele Evangheliei: „Oricine doreste sa vina dupa Mine, sa se lepede de sine, sa-si ia crucea si sa-mi urmeze Mie” (Marcu 8:34), Sfanta a inteles ca pentru ea a venit vremea sa lase toate si sa urmeze pe Mantuitorul. Mostenind o avere mare impreuna cu fratele ei Eftimie, care avea mai tarziu sa fie episcop la Madita, tanara Paraschiva si-a daruit saracilor partea ei de mostenire si s-a retras la o manastire de fecioare langa Constantinopol, ducand o viata aspra la anii tineretii ei, dupa randuiala monahilor. Traditia consemneaza ca aici a varsat rauri de lacrimi spre pocainta si a biruit, cu puterea rugaciunilor ei staruitoare, multe ispite diavolesti. Dar intr-o zi, ingerul Domnului i-a zis: „Sa lasi pustiul si sa te intorci in patria ta, ca acolo se cuvine sa-ti dai trupul pamantului!” Si intelegand cuvioasa ca porunca este de la Dumnezeu si ca viata ei este scurta, a lasat fara voie pustiul si a venit in Tarigrad (Constantinopol), in Biserica Sf. Sofia si in Biserica Nascatoarei de Dumnezeu din Vlaherna si a dat slava lui Dumnezeu, ca i-a ajutat sa-i slujeasca cu credinta si a plecat apoi la Ierusalim, sa se inchine Sfintelor locuri ale Patimilor Domnului. Dupa care, ajungand la tinta calatoriei sale pe pamant si vazand cu mare multumire sufleteasca acele Sfinte locuri calcate de picioarele Mantuitorului, a trecut prin pustia Iordanului si, afland o manastire de fecioare, a ramas doi ani, in aceleasi rugaciuni staruitoare si aceleasi lacrimi de pocainta si de fierbinte dragoste pentru Dumnezeu. Asa nevoindu-se pana la 25 de ani, s-a intors in patria sa la Epivat, unde si-a dat obstescul sfarsit in mainile preiubitului ei Mire, Hristos cel viu, iar trupul ei a fost ingropat langa biserica. Dupa multi ani, Dumnezeu a facut descoperite crestinilor, prin vedenii, trupul neputrezit al cuvioasei si l-a proslavit cu darul de a face minuni, multi bolnavi si indraciti vindecandu-se prin atingerea de moastele ei. Acestea au fost luate din Epivat de imparatul Asan la romanilor si bulgarilor si au fost asezate mai intai la Tarnovo, apoi stramutate la Belgrad si mai apoi aduse la Constantinopol, in Biserica Patriarhiei.
Sfintele ei moaste, facatoare de minuni, au fost aduse in Moldova, la Iasi, la 14 octombrie 1641, prin straduinta domnitorului Vasile Lupu, si asezate in ctitoria sa, Biserica Trei Ierarhi. Astazi, moastele Sf. Paraschiva se afla in Catedrala Mitropolitana din Iasi, pe unde se perinda si se inchina, plini de evlavie, credinciosi ortodocsi din toata lumea, de-a lungul intregului an si la marile sarbatori. In Brasov exista in Schei (la Groaveri) o biserica ce are hramul Sf. Cuvioase Paraschiva.
Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.




