Ora de iarnă 2018. Când dăm ceasurile înapoi

Anul acesta ar putea fi ultima dată când mai trecem de la ora de iarnă, pentru că, din 2019, la recomandarea Comisiei Europene, urmează să fie folosită ori doar ora de iarnă (cea naturală, de fapt), ori să se treacă definitiv la cea de vară. Până atunci, România trece duminică, 28 octombrie, la ora de iarnă 2018. Astfel, în noaptea de sâmbătă spre duminică, ora 4.00 devine ora 3.00. Trecerea la ora de iarnă 2018 va face ca ziua de 28 octombrie să fie cea mai lungă din acest an – 25 de ore.

La mijlocul lunii septembrie, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Junker, a declarat că statele membre ar trebui să decidă singure dacă cetățenii lor vor să trăiască în condiții de oră de vară sau de iarnă. „Nu există aplauze atunci când legislația UE prevede faptul că europenii trebuie să schimbe ora de două ori pe an. Astăzi, Comisia propune schimbarea acestei situații”, a spus Junker. Anunţul său vine după ce, în luna februarie, Parlamentul European (PE) a adoptat o Rezoluţie în care s-a cerut reevaluarea regimului schimbării orei, la solicitarea cetăţenilor şi a câtorva state membre. Rezoluţia a fost urmată de un sondaj online al UE conform căruia 80% din cei 4,6 milioane de respondenţi s-au pronunţat în favoarea renunţării la practica trecerii la ora de vară.

Guvernul României nu susţine iniţiativa

După rezoluţia Parlamentului European, 23 de deputaţi români din mai multe partide politice au depus un proiect de lege prin care propun abrogarea Ordonanţei 20/1997 privind stabilirea orarului de vară şi a orei oficiale de vară pe teritoriul României, devenită Legea 211/1997. Actul normativ abroga decretul lui Ceauşescu din 1979 şi stabilea orarul de vară, în concordanţă cu țările UE, precum şi corelarea acestui orar cu modificările ulterioare, prin hotărâre de Guvern. Proiectul de lege a fost respins la Senat şi se află pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor, for decizional, cu raport de respingere. Şi asta pentru că Guvernul nu susţine iniţiativa deputaţilor, așa cum se arată în documentele publicate pe site-ul oficial al Senatului. „Cu toate că Rezoluţia Parlamentului European din 8 februarie 2018 referitoare la dispoziţiile privind schimbarea orei Parlamentul European a cerut Comisiei să realizeze o evaluare aprofundată a Directivei 2008/84/CE şi dacă este necesar să prezinte o propunere de revizuire a acesteia, până la adoptarea unor măsuri contrare, este necesar ca statele membre să se conformeze în continuare prevederilor Directivei”, se arată în punctul de vedere al Guvernului, semnat de premierul Viorica Dăncilă.

Statele UE trebuie să ia o decizie până la 31 martie 2019

Mulți au început să se întrebe dacă va exista o schimbare în ceea ce privește ora de iarnă 2018 având în vedere propunerea făcută de Comisia Europeană luna aceasta. Mai exact, CE a propus să se renunțe la schimbarea sezonieră a orei în Europa, însă din 2019. Statele membre ale Uniunii Europene vor avea libertatea de a decide pentru totdeauna dacă doresc să aplice permanent ora de vară sau ora de iarnă. „Schimbarea orei trebuie să înceteze. Statele membre ar trebui să decidă singure ca cetăţenii lor să trăiască în condiţii de oră de vară sau de iarnă. Este o chestiune de subsidiaritate. Mă aştept ca Parlamentul şi Consiliul să împărtăşească acest punct de vedere şi să găsească soluţii care funcţionează pentru piaţa noastră internă. Suntem în întârziere”, a declarat Jean-Claude Junker în discursul său cu privire la starea Uniunii.
Statele membre trebuie să notifice Bruxelles-ul cu privire la hotărârile luate până la 31 martie 2019, înainte de luarea unei decizii definitive privind ora de vară la nivel comunitar, programată înainte de euroalegerile din luna mai.
Ultima trecere obligatorie la ora de vară ar avea loc duminică, 31 martie 2019.

Economia de energie electrică e minoră

În România a fost introdusă ora de vară (cum spuneam, ora de iarnă este cea naturală şi este numită aşa doar prin opoziţie) în 1932. Din 1943 a fost suspendată această trecere și reintrodusă în 1979. Regula actuală de schimbare a orei în funcție de anotimp este în vigoare în România din anul 1997. Ideea de a se schimba ora îi aparține politicianului american Benjamin Franklin și a fost pusă în aplicare în 1784. Austro-Ungaria și Imperiul German au fost primele care au implementat această schimbare la nivel național, începând cu 1916. „Ora de iarnă” este ora oficială a oricărui stat de pe glob, ora de vară fiind cea vinovată pentru „dereglarea” ceasurilor, e drept, pentru un scop nobil, acela de a economisi energia electrică necesară pentru iluminatul public şi privat prin folosirea eficientă a luminii Soarelui pentru activităţile curente. Ţările europene au introdus dispoziţiile privind orarul de vară în secolul trecut pentru a economisi energie, în special în vremuri de război şi în timpul crizei petroliere din anii 1970. Începând cu 1980, Uniunea Europeană a adoptat treptat acte legislative care să pună capăt schemelor naţionale divergente în materie de schimbări ale orei. În perioada orei de iarnă, diferenţa dintre ora oficială a României şi Timpul Universal (GMT) va fi de două ore (față de trei ore când e ora de vară). România se află în fusul orar 2, iar Timpul Legal Român se aplică din ultima duminică a lunii octombrie până în ultima duminică a lunii martie, când România trece la ora de vară, iar diferenţa faţă de UTC este de trei ore.

Schimbarea orei aduce probleme de sănătate

Cu toate acestea, în 2018, scopul schimbării orei a devenit mult mai puţin relevant, existând studii care sugerează că economiile de energie sunt în prezent minore, iar cetăţenii se plâng tot mai mult de efecte negative asupra sănătăţii. Unii medici susţin că pot produce modificări în organism, însă acestea nu ar trebui să ne îngrijoreze. Important este să nu ne lăsăm influenţaţi de schimbarea orei, ci să tratăm totul ca atare. „Persoanele care sunt mai influenţabile, mai sensibile, se autosugestionează mai mult şi se lasă mai mult influenţate de oră. Anumite persoane îşi tulbură ritmul de somn, dar nu este o problemă cu adevărat. Un oarecare deranj este în funcţie de cât de influenţabil eşti şi de cât de mult te gândeşti la asta. Omul cu gândurile lui face foarte multe lucruri şi bune şi rele”, a declarat, la RomaniaTV.net, Ioana Scurtu, medic de familie. Cu toate acestea, alţi medici sunt de părere că schimbarea orei ne poate da peste cap ritmul de zi cu zi şi ne afectează sănătatea timp de două săptămâni, atât cât durează adaptarea completă a organismului. Astfel, în această perioadă am putea resimţi o stare permanentă de oboseală şi vom fi lipsiţi de energie. Pe de altă parte, noaptea mai lungă nu înseamnă altceva decât o predispunere la depresie, iar cei care suferă deja de pe urma acestei afecţiuni devin şi mai sensibili. Tocmai de aceea, numărul sinuciderilor creşte în perioada imediat următoare schimbării orei.
Din aceste motive au fost ţări care au renunţat la schimbarea orei, Rusia şi Ucraina în 2011, iar Georgia şi alte state din Asia Centrală au renunţat încă din anul 2000.