Nașterea Maicii Domnului – Sf. Maria Mică. Ce nu e bine să faceți astăzi

Naşterea Sf. Fecioare Maria, atunci când părinţii săi, Sfinţii Ioachim şi Ana, aveau o vârstă înaintată, a fost rezultatul stăruinţei lor în rugăciune şi nădejde către Dumnezeu. În Vechiul Testament, familia fără copii era socotită blestemată. Aşa se considerau şi Ioachim şi Ana, de lângă cetatea Nazaret. Ei nu şi-au pierdut încrederea în Dumnezeu şi au continuat să se roage Lui să le dea şi lor un copil. Domnul a văzut credinţa lor şi le-a dăruit o fetiţă, căreia i-au pus numele Miriam (Maria). Numele Maria înseamnă alinare, împlinire şi făgăduinţă. Naşterea la Nazaret a Sf. Fecioare reprezintă începutul operei de mântuire a omenirii, pentru toţi cei care o slăvesc pe Preacurata Născătoare de Dumnezeu. Sfânta Fecioara Maria este sărbătorită în chip special de mai multe ori în cursul anului liturgic, fiind numită în cultul ortodox drept cea „mai cinstită decât heruvimii şi mai mărită fără de asemănare, decât serafimii”. Cinstirea ei este inaugurată de Sf. Arhanghel Gavriil, cel care îi aduce vestea că Îl va naşte pe Mesia, şi cu aceleaşi cuvinte de binecuvântare a celei care va fi Maica Domnului o întâmpină Elisabeta, mama Sf. Ioan Botezătorul: „Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine! Binecuvântată eşti tu între femei!” (Luca 1.28).

„O trecut Sântă Măria, leapădă şi pălăria”

Sărbătoarea Maicii Domnului din 8 septembrie este numită în popor Sântă Mărie Mică şi este momentul în care, tradiţional, femeile care poartă acest frumos nume fac petreceri de onomastică, mai mult acum decât în 15 august, când este o sărbătoare la fel de mare, dar de întristare. În calendarul popular, Sântă Măria Mică este hotar astronomic între vară şi iarnă (deşi acest lucru se potriveşte după calendarul pe stil vechi, cu 13 zile decalaj, astfel că Sântă Măria Mică pică în 21 septembrie, în preajma echinocțiului de toamnă), marcat de închiderea pământului pentru reptile şi insecte, de plecarea păsărilor migratoare spre ţările calde, de târgurile şi iarmaroacele unde se vindeau şi se cumpărau produse specifice sezonului. În cultura populară există tot felul de superstiţii legate de această zi, în funcţie de zonă. Se spune că nu e voie să se aprindă focul în casă în preajma acestei sărbători, oricât ar fi de frig, fiindcă aduce ghinion şi boală. În această zi, femeile care nu pot avea copii trebuie să se roage pentru dezlegarea pântecelor şi se spune că vor primi pruncul dorit. Şi pentru că Fecioara Maria este protectoarea tuturor mamelor, femeile însărcinate se pot ruga pentru o naştere uşoară şi un copil sănătos. Se mai spune că în fiecare casă trebuie să fie câte o candelă aprinsă pentru alungarea spiritelor rele şi pentru preamărirea Naşterii Fecioarei Maria. Pe 8 septembrie, bărbaţii nu au voie să meşterească sau să facă treabă prin gospodărie, iar femeile nu au voie să coasă şi să spele rufe pentru a nu atrage răul asupra lor şi a familiilor lor.

De asemenea, se mai spune că aceia care nu şi-au adunat plante medicinale nu trebuie să mai facă acest lucru, pentru că acestea îşi pierd puterea tămăduitoare dacă sunt culese după Sfânta Maria Mică. De Sfânta Maria Mică se împart struguri şi prune de sufletul morţilor, pentru ca acestora să li se ierte păcatele şi să primească şi ei din roadele toamnei pe lumea cealaltă. Se spune în popor că, începând cu această zi, nu se mai poartă pălărie, fiindcă vine cu adevărat vremea rea. De unde şi cunoscuta vorbă: „O trecut Sântă Măria, leapădă şi pălăria”.