Miliardele „negre” de lei se pot face cu… imaginatie

Din cercetarile GF Brasov reiese ca tiparul brasovean din „mafia petrolului” se bazeaza pe buletine false si sedii fictive

Evaziunea fiscala brasoveana din sectorul petrolier a reusit in acest an sa dea mari dureri de cap institutiilor abilitate sa-i descopere pe vinovati. Cu o imaginatie debordanta sau doar cu planuri extrem de bine organizate, cei implicati sunt „cam” greu de gasit. Dosarele aflate in cercetare la Garda Financiara, Directia de Control Fiscal, Parchet si Politie tind sa capete proportii impresionante, in timp ce ramificatiile „caracatitei mafiote” par sa nu se mai sfarseasca. Zeci de firme „fantoma” si buletine false ale administratorilor, la care se adauga sute sau poate mii de facturi fictive, ori relatiile stranse de prietenie ale celor banuiti a fi implicati in afacerile produselor petroliere cu moldovenii si ucrainenii, nu sunt deloc de natura sa ajute la finalizarea cercetarilor. Unul dintre multiplele exemple din aceasta „serie neagra 2005” este cel al societatii Bebicons International Srl din Sacele. Conform datelor detinute de comisarii Garzii Financiare (GF) Brasov, prejudiciul adus bugetului de stat de aceasta firma este estimat la aproape 76 de miliarde de lei vechi.
Cercetarile in acest caz au inceput in urma suspiciunilor celor de la Garda, legate de faptul ca in loc sa foloseasca uleiurile minerale neaccizabile achizitionate pentru derularea propriului proces de productie, Bebicons International Srl ar fi comercalizat ulterior produsele petroliere altor firme. Astfel, mii de tone de uleiuri minerale au fost facute „cadou” (a se citi prin facturi false) sacelenilor in perioada mai – iunie 2005, dupa cate se pare pe o filiera comuna, de Mitco Srl Brasov – alt client al Garzii Financiare, banuit de un „tun” identic, cifrat tot in jurul a 75 de miliarde de lei vechi. Dand dovada de operativitate maxima, firma din Sacele a livrat rapid cele aproape 3.000 de tone de combustibil catre diversi beneficiari, evident „uitand” sa achite accizele si taxele aferente. In acest context, comisarii Garzii Financiare au inaintat sesizari atat finantistilor, pentru stabilirea totalului sumei datorate de Bebicons Srl bugetului, cat si organelor de ancheta, in vederea efectuarii cercetarilor. Mai trebuie mentionat si faptul ca dosarele mafiei petroliere din judetul nostru seamana izbitor ca mod de operare, existand suspiciuni ca totul ar putea sa fie derulat, de fapt, de un singur „creier”.

Actiunea „buletinul fals” da multa bataie de cap
Un exemplu tras parca la indigo, care apare in toate dosarele de evaziune fiscala cu produse petroliere brasovene, este legat de „evaporarea” administratorilor si de sediul „ireal” al societatilor. In cazul Bebicons International Srl, administratorul firmei, Calin Marius Dragos (C.M.D.), in varsta de 25 de ani, nu este de gasit nici in judet, dar nici la adresa de domiciliu, in Plopeni, judetul Prahova. La aceasta ora acest individ este dat in urmarire generala si in consemn la frontiera. Cat despre sediul social al firmei, comisarii Garzii Financiare au constatat ca, de fapt, el coincide cu adresa fostului asociat, care nu are nici o legatura cu activitatile ulterioare vanzarii societatii catre C.M.D. Ca si in alte dosare, si aici se poate presupune ca identitatea administratorului firmei sacelene este la fel de reala precum a sediului sau a facturilor fictive. Intr-un alt caz brasovean din aceeasi speta, un roman a avut neplacuta supriza sa fie cautat si luat la intrebari despre tranzactiile petroliere de catre organele de ancheta, pana in momentul in care s-a lamurit situatia. Bietul om isi pierduse buletinul, il si declarase pierdut, dar actul de identitate le-a folosit din plin mafiotilor. In concluzie, reteta „tunurilor” de zeci de miliarde de lei contine una bucata buletin fals, un sediu de firma fictiv si cateva mii, daca se poate, de tone de combustibil tranzactionate pe facturi fictive.
Ipoteza „radacinilor” internationale nu este nici ea de neglijat, asa cum nu trebuie uitat ca in cercul achizitii – vanzari este posibil sa fi fost folosite si spagi „grase”, pentru a „distrage” atentia cumparatorilor. Daca un litru de motorina costa, de exemplu, 2,8 lei noi, pare destul de viabila premisa conform careia sa se poata face o „intelegere” la pretul de vanzare, de 1,5 lei „albi” si alti 50 de bani „negri”. Cert este ca cercetarile se arata anevoioase, mai ales ca nu este exclus sa mai apara si in continuare pe tapet firme „fantoma”, nu neaparat din judet, din acelasi sector petrolier.