Miercurea Cenușii coincide, în 2024, cu Valentine’s Day. Ce înseamnă asta

Miercurea Cenușii coincide, în 2024, cu Valentine’s Day. Ce înseamnă asta

Sfântul Valentin (Valentine’s Day) şi Miercurea Cenuşii, care marchează începutul Postului Mare pentru credincioşii catolici, vor fi celebrate în aceeaşi zi, după șase ani. În 2018 au picat împreună pentru prima dată după cel de Al Doilea Război Mondial.

Miercurea Cenuşii marchează începutul Postului Mare pentru romano-catolici, perioadă de 40 zile înainte de Paşte – sărbătoare mobilă în calendarul creştin, care va fi celebrată în acest an de credincioşii catolici pe 31 martie.

Miercurea Cenușii este una dintre zilele de peste an care strâng cei mai mulți credincioși în biserici. Deși nu este o zi de sărbătoare obligatorie, mulți oameni nu ar lăsa să treacă această zi fără să ajungă la biserică pentru a fi marcați pe frunte cu semnul crucii cu cenușă. Chiar și oamenii care merg rar la Biserică peste an fac efortul de a ajunge în Miercurea Cenușii. Aceasta este o zi de post și abstinență, de mare tristețe, în care creștinii se căiesc de toate păcatele pe care le-au săvârșit peste an, punându-și simbolic cenușă în cap, de unde numele de Miercurea Cenușii.

Valentine’s Day va fi sărbătorită mai discret

De aceea, sărbătorirea Valentine’s Day va fi mai discretă în acest an. Deseori, dioceza romano-catolică a comunităţii irlandezo-americane din Satele Unite face excepţie de la aceste rigori atunci când sărbătoarea Sfântului Patrick coincide cu vinerea când se ţine post, permiţând tradiţionalele preparate din carne de vită și varză, alcoolul și petrecerile, într-o zi în care, în mod obişnuit, credincioşii trebuie să evite carnea și excesele de orice fel, potrivit Reuters.
Însă liderii religioşi din lumea întreagă spun că o astfel de excepţie nu este permisă în cazul Miercurii Cenuşii şi a Sfântului Valentin, care coincid în acest an, după cum au coincis în 2018, atunci fiind pentru prima dată din 1945.

Începutul Postului Mare

Conform tradiției, cu Miercurea Cenușii începe cel mai însemnat și cel mai lung post de peste an, Postul Mare (numit Lent) al Paștelui. Așa cum fac de secole, înainte de a intra în post, credincioșii romano-catolici petrec la Lăsatul Secului (Mardi Gras), cu măști, dansuri, mâncare și băutură din belșug, îngropând simbolic, prin carnaval, iarna și păcatele pe care le-au făcut de-a lungul anului liturgic, de la ultimul Paști. Creștinii romano-­catolici vor primi apoi în biserici (iar unii copii, la școală), de la clericii lor, dar și din partea Sanctității Sale Papa Francisc, binecuvântarea înaintea intrării în Postul Mare.
În prima zi de post sever, se va oficia și impunerea (binecuvântarea) cu cenușă, de aici și numele zilei. Cenușa provine din ramurile sfințite anul trecut de Duminica Floriilor și apoi arse, care se presară în formă de cruce pe capul omului (mai recent, se face doar însemnarea pe frunte, în formă de cruce), cu avertizarea pentru convertire: „Memento homo quia pulvis es et in pulverem reverteris” – „Adu-ți aminte, omule, că din pământ ești și în pământ te vei întoarce”. Acest rit face o trimitere profundă la vremelnicia trupului omului, punându-l față în față cu moartea, simbolic, tocmai pentru a-i arăta că totul este trecător și, în virtutea acestui lucru, are menirea de a se depărta de delăsare, uitare, păcat.
Miercurea Cenușii este o zi de post deplin și un fel de angajament de purtare virtuoasă. Pentru cei care nu pot participa la liturghia din Miercurea Cenușii, în prima duminică a postului, adică în 18 februarie, anul acesta, se oficiază din nou binecuvântarea cu cenușă. Apogeul postului va fi atins în Vinerea sfântă din Săptămâna Paștilor, când Biserica suferă cu Cristos Cel Răstignit.

În acest an, Biserica Romano­-Catolică a stabilit celebrarea Paștelui în 31 martie, o dată cu cele protestante (reformate, evanghelice, unitariene etc), dar cu cinci săptămâni mai devreme decât Biserica Ortodoxă și cea Greco-Catolică (Biserica Română Unită cu Roma) – 5 mai.